Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a constatat că inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată 'Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii învățământului superior nr.199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea altor acte normative' îndeplinește condițiile prevăzute de art.74 alin.(1) și alin.(2) din Constituție, cu excepția art.I pct.4, art.I pct.5, art.I pct.6, art.II pct.2-5, art.II pct.7 și art.IV-VI din propunerea legislativă, care reglementează norme cu caracter fiscal.

Rezumat

Curtea a constatat că propunerea legislativă și expunerea de motive care o însoțește au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 3 februarie 2026, listele de susținători au fost validate de către autoritatea competentă, prin semnătură și ștampilă, precum și că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, respectiv numărul de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot necesar pentru promovarea inițiativei și a dispersiei teritoriale.

Pe de altă parte, Curtea a reținut că art.I pct.4, art.I pct.5, art.I pct.6, art.II pct.2-5, art.II pct.7 și art.IV-VI din propunerea legislativă ce formează obiectul inițiativei legislative a cetățenilor sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art.74 alin.(2) din Constituție, deoarece acestea constituie norme cu caracter fiscal, astfel încât vizează reglementarea unuia dintre domeniile prevăzute la art.74 alin.(2) din Constituție.

Argumente

- Cu privire la publicarea inițiativei legislative, Curtea a constată că propunerea legislativă, precum și expunerea de motive care o însoțește, semnată de Comitetul de inițiativă, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 3 februarie 2026, fără respectarea termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr.1.016 din 10 decembrie 2025. Sub acest aspect, Curtea a observat că acesta nu este un aspect de neconstituționalitate, întrucât nu se încadrează în cadrul obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuției sale prevăzute de art.146 lit.j) din Constituție, ci un element procedural care vizează exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni astfel cum este reglementată de Legea nr.188/1999.

- Cu privire la verificarea legalității atestării listelor de susținători, Curtea a reținut că nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a dispozițiilor art.5 din Legea nr.189/1999, de către primarii unităților administrativ-teritoriale sau, în localitățile urbane, și de funcționarii primăriei împuterniciți de primar în acest scop. De asemenea, au existat și alte omisiuni și neregularități, cea mai frecventă fiind lipsa datei atestării însă nu au fost apreciate ca fiind încălcări ale dispozițiilor art.5 din Legea nr.189/1999, în măsura în care rezultă că atestarea a fost realizată de persoanele prevăzute de textul legal sau operează o prezumție simplă în acest sens, fundamentată pe actele depuse în dosare. Totodată, inexistența unei formule de atestare exprese nu a fost apreciată drept o încălcare a dispozițiilor art.5 din Legea nr.189/1999 în măsura în care listele de susținători au fost validate de către autoritatea competentă, prin semnătură și ștampilă.

- Cu privire la verificarea întrunirii numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, prevăzut de art.74 alin.(1) din Constituție, susținătorii atestați cu încălcarea dispozițiilor legale, potrivit mențiunilor cuprinse în listele centralizatoare pe județe întocmite în cauză, nu au fost luați în calcul la stabilirea numărului de susținători ai inițiativei legislative. Astfel, din cele 185.568 de semnături din listele de susținători, dintre care au fost atestate de autoritățile publice un număr de 162.195 de astfel de semnături, Curtea a apreciat că semnăturile unui număr de 150.643 de susținători sunt legal atestate. Ca urmare, Curtea constată că este îndeplinită condiția prevăzută de art.74 alin.(1) teza întâi din Constituție, respectiv numărul de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot necesar pentru promovarea inițiativei.

- Cu privire la verificarea respectării dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzută la art.74 alin.(1) din Constituție, Curtea a reținut că 12 județe îndeplinesc condiția prevăzută de normele constituționale de referință a numărului minim de 5.000 de susținători ai inițiativei, iar acest număr reprezintă mai mult de un sfert din județele țării, fiind astfel întrunită condiția dispersiei teritoriale prevăzută de art.74 alin.(1) din Constituție.

- Cu privire la respectarea limitelor impuse de art.74 alin.(2) din Constituție în privința inițiativelor legislative cetățenești, Curtea a reținut că intenția inițiatorilor demersului legislativ este de a reintroduce în fondul activ al legislației textele de lege din aceste acte normative modificate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri-fiscal-bugetare, în forma anterioară modificării lor prin această lege. Curtea consideră că excluderea 'problemelor cu caracter fiscal' din posibilitatea de reglementare pe calea inițiativei legislative cetățenești nu poate avea în vedere doar stabilirea de taxe și impozite stricto sensu, ci trebuie să privească și acele elemente care au un impact major asupra bugetului de stat și care nu vizează concepția viitoare cu privire la formarea acestuia, ci sunt preconizate a fi aplicate în interiorul execuției bugetare curente, cum ar, fi, de exemplu, acordarea unor sporuri sau a unor sume fixe de la bugetul de stat. Or, rațiunea principală a interdicției stabilite de art.74 alin.(2) din Constituție este tocmai protejarea echilibrului bugetar și a stabilității macroeconomice a statului.

*

Hotărârea este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.