Doar 20% dintre orașele românești și-au îmbunătățit constant serviciile de e-guvernare în ultimii 6 ani

Doar 1 din 5 orașe din România și-a îmbunătățit constant serviciile digitale în ultimii ani, arată un studiu realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), care au lansat marți, 14 iulie 2026, platforma publică www.orase-digitale.ro, unde cetățenii pot compara evoluția digitalizării celor 325 de orașe și municipii din România.

Studiul realizat de echipa FSPAC reprezintă cea mai amplă cercetare longitudinală dedicată digitalizării administrației publice locale din România și arată că, în perioada 2020 - 2026, doar unul din cinci orașe și-a îmbunătățit constant serviciile digitale, în timp ce majoritatea localităților au înregistrat cel puțin o stagnare după progresele realizate până în 2023.

Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul a șase ani și a evaluat toate cele 325 de orașe și municipii din România utilizând un instrument unic la nivel național, aplicat în trei valuri de măsurare (2020, 2023 și 2026). Evaluarea a vizat 46 de indicatori grupați în cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare.

Datele complete sunt disponibile în format deschis și pot fi descărcate de pe platforma www.orase-digitale.ro, aceasta reprezentând primul instrument longitudinal de acest tip dedicat administrației locale din România.

Rezultatele cercetării evidențiază atât progrese, cât și vulnerabilități ale procesului de digitalizare la nivelul orașelor românești:

- doar 67 de orașe (21%) au înregistrat o evoluție pozitivă în ambele intervale analizate (2020 - 2023 și 2023 - 2026);

- aproape șase din zece orașe (59%) au progresat până în anul 2023, după care au înregistrat un regres;

- cele mai importante îmbunătățiri apar în domeniile în care există constrângeri externe, precum securitatea și serviciile online, respectiv cadrul legislativ și politicile europene;

- categoriile opționale, precum participarea cetățenilor și calitatea conținutului publicat online, au scăzut față de nivelul atins în 2023;

- dezvoltarea serviciilor online a fost susținută de platforme comune, precum Ghișeul.ro, și de soluțiile oferite de furnizori privați.

'Datele arată că digitalizarea administrației locale nu este nicidecum un proces ireversibil sau un progres care se realizează automat, ci unul care trebuie întreținut permanent. Între 2020 și 2026, majoritatea orașelor au urcat, apoi au coborât, fapt care arată că dezvoltarea serviciilor digitale are nevoie de continuitate, actualizare, mentenanță și investiții constante. În caz contrar, investițiile și dezvoltările realizate într-o etapă pot fi pierdute într-un singur ciclu electoral. Platforma orase-digitale.ro oferă tuturor acces la aceste date și creează un instrument transparent de monitorizare și comparație între orașe', explică prodecanul FSPAC, conf. univ. dr. Nicolae Urs, coordonatorul studiului.

Rezultatele sunt relevante mai ales în contextul în care România a investit, în ultimii ani, resurse importante în digitalizarea administrației publice, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar calitatea serviciilor publice digitale continuă să reprezinte o provocare recunoscută la nivel european.
Platforma www.orase-digitale.ro permite oricărui utilizator să consulte rezultatele fiecărui oraș, să compare evoluția acestuia în timp și să descarce gratuit întreaga bază de date, împreună cu metodologia de cercetare.

Spre deosebire de evaluările bazate pe strategii, bugete sau obiective asumate, indexul realizat de cercetătorii FSPAC-UBB măsoară experiența concretă a cetățeanului, analizând serviciile digitale disponibile în fiecare oraș din România.

Următorul val de măsurare este programat pentru 2029, când echipa de cercetare va putea evalua dacă regresul înregistrat în anul 2026 reprezintă începutul unui declin sau doar o etapă de recalibrare.

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 445 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (de aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 12 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de mai mulți ani UBB ocupând primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.

Direcția Comunicare și PR a UBB