ZIUA MÃRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI. FAMILII ISTORICE: BRÃTIENII

Ziua Mărcii Poștale Românești este sărbătorită pe 15 iulie, conform Legii nr. 62/2024. Această dată marchează apariția primului timbru poștal românesc, 'Capul de bour', tipărit la Iași, la 15 iulie 1858, sub egida Poștei Domnești a Principatului Moldovei.

Alături de alte simboluri naționale, timbrul poștal a devenit un simbol identitar al activității social-politice, economice și culturale a României. De-a lungul timpului, a promovat personalități, evenimente și realizări românești pe plan intern și internațional. Astfel, marca poștală românească s-a impus ca un reper valoros al patrimoniului cultural și spiritual național.

Romfilatelia și Poșta Română introduc în circulație miercuri, 15 iulie 2026, emisiunea filatelică ZIUA MÃRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI. FAMILII ISTORICE: BRÃTIENII, pentru a aduce un omagiu Dinastiei neîncoronate a României, cum a numit-o Domnul Academician Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române în perioada apr. 2018 - apr. 2026, care a avut amabilitatea să le dedice un text de prezentare.

'Familia Brătianu a participat la făurirea programului de țară a românilor în timpul Revoluției de la 1848 și apoi a contribuit la fiecare dintre cele trei etape ale construcției statale moderne: 1859, 1877 și 1918. Au fost mai întâi Dumitru și Ion, fruntași ai revoluției. Ion C. Brătianu s-a dus personal la Dusseldorf și a tratat cu succes aducerea prințului Carol în fruntea țării. Apoi el a fost fondator al Partidului Liberal și prim-ministru al României în perioada proclamării și cuceririi independenței de stat, între 1876-1888, când s-au realizat mari obiective și importante instituții: recunoașterea internațională a independenței, crearea Băncii Naționale, proclamarea Regatului României, înființarea ziarului 'Universul', obținerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, făurirea rețelei de căi ferate etc.

Perioada lui de conducere a guvernului de 12 ani a fost numită și 'viziratul' lui I. C. Brătianu, cu referire la atotputernicia marilor viziri (un fel de primi miniștri) turci, dar și cu admirație pentru hotărârea și dârzenia sa. Ion I. C. Brătianu, fiul precedentului, a fost prim-ministru când s-a format România Întregită și a militat pentru Unirea tuturor românilor. A negociat cu șefii de state și de guverne recunoașterea internațională a unirii, a introdus votul universal, a făcut reforma agrară, a fost artizanul Constituției din 1923, una dintre cele mai democratice din Europa. Gheorghe I. Brătianu a vibrat ca istoric pentru înaintașii lui și pentru toți românii.

Brătienii de la moșia Florica făcuseră programul de țară și, la urmă, făcuseră și Țara, iar unii ajunseseră să o și prezinte lumii prin istoria ei. Gheorghe I. Brătianu, alături de C. C. Giurescu și P. P. Panaitescu a făcut parte din generația de elevi străluciți ai lui Nicolae Iorga, căruia i-a urmat în fruntea istoricilor români, la Institutul de Istorie Universală (devenit ulterior Institutul de Istorie 'Nicolae Iorga'). Prin temele tratate (istoria Mării Negre, istoria adunărilor de stări, formarea unității românești, formarea poporului român și a limbii române etc.), Gh. Brătianu a ajuns să fie cel mai important medievist român.

Vintilă și Constantin (Dinu) au stat în fruntea Partidului Național Liberal și a țării în condiții foarte dificile (criza economică, venirea comunismului stalinist sovietic la putere) și au contribuit din plin la afirmarea României interbelice. Unii dintre membrii familiei, precum Constantin I. C. și Gh. I. Brătianu au sfârșit în închisorile comuniste, dându-și viața pentru România democratică. Familia Brătianu merită, întru eternitate, toată gratitudinea noastră.'

Emisiunea filatelică are în componență trei mărci poștale, o coliță dantelată, un plic 'prima zi' și o mapă filatelică cu produse speciale în tiraj limitat.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 6 lei este ilustrat Ion C. Brătianu (1821-1891), iar pe fundal este redat monumentul din București ce i-a fost dedicat și proiectat de arhitectul Petre Antonescu și realizat de sculptorul francez Ernest Henri Dubois, în urma câștigării unui concurs internațional organizat în 1900, a fost inaugurat în 18 mai 1903 la intersecția Bulevardului Colței (actual Bulevardul I. C. Brătianu) cu Bulevardul Regele Carol I, cu ocazia împlinirii a 12 ani de la moartea lui Ion Constantin Brătianu. Monumentul a fost finanțat prin subscripție publică.

Personalitate marcantă a vieții politice din România în veacul al XIX-lea, membru de onoare al Academiei Române, a contribuit prin bogata sa activitate la constituirea statului român modern. A fost în centrul eforturilor de unificare a diverselor facțiuni de nuanță liberală într-o singură formațiune politică, Partidul Național Liberal, fiind ales primul președinte al acestui partid. A fost în prim planul evenimentelor istorice care au marcat destinul poporului român: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, cucerirea Independenței de stat. A deținut cel mai lung mandat de prim-ministru al României, până în perioada comunistă. În timpul ministeriatelor sale, s-au adoptat măsuri importante pentru modernizarea și consolidarea statului român.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5,50 lei este prezentat Ion I.C. Brătianu, sau Ionel Brătianu (1864 - 1927), cum mai era cunoscut, diplomat, inginer și om politic, o personalitate care a jucat un rol esențial în Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și, în general, în viața politică a României moderne. Ionel Brătianu a fost lider al Partidului Național Liberal timp 19 ani, de cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri, mai mult decât oricare alt om politic român, de două ori ministru al Afacerilor Externe, de trei ori ministru de Interne și de două ori ministru al Apărării Naționale. În plan îndepărtat este redată, în manieră stilizată, fațada Muzeului Național Brătianu, găzduit de Vila Florica din localitatea Ștefănești, jud. Argeș.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 16 lei este redată o poză de grup cu membrii Familiei Brătianu: în centru (pe scaun): Patriarhul familiei, Ion C. Brătianu, cu barbă albă, în stânga lui (pe scaun): Soția sa, Pia Brătianu, tinerii din picioare și de pe scaune: Copiii acestora - Ionel (Ion I. C.) Brătianu, Vintilă Brătianu, Dinu (Constantin) Brătianu, alături de surorile lor, printre care și Sabina (Brătianu) Cantacuzino.

Colița emisiunii redă, în timbrul său cu valoarea nominală de 32 lei, pe Ionel Brătianu, iar pe fundal o scenă a Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922, a Regilor României Mari.

Romfilatelia mulțumește Domnului Academician Ioan-Aurel Pop, reprezentanților Bibliotecii Academiei Române, Arhivelor Naționale ale României și Muzeului Național Brătianu pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea este disponibilă de miercuri, 15 Iulie a.c., în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: https://romfilatelia.ro/store/.

Biroul Relații Publice