Consultanță pentru stat, lipsuri pentru spitale

Un stat nu este judecat după numărul rapoartelor pe care le comandă, ci după investițiile pe care le lasă în urmă.

Istoria nu reține strategiile scrise în birouri, ci spitalele construite, drumurile realizate și nivelul de trai pe care o generație îl oferă celei care urmează.

La 19 iunie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a atribuit un contract în valoare de aproape 2,94 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 600.000 de euro, pentru evaluarea Programului Sănătate.

Este o decizie care ridică întrebări legitime într-o perioadă în care Guvernul le cere românilor prudență, acceptarea unor servicii publice tot mai slabe și răbdare în fața unor lipsuri pe care chiar statul nu reușește să le elimine. Aproape trei milioane de lei ar fi putut însemna aparatură medicală, instalații modernizate, paturi complet echipate sau condiții mai bune atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale.

În județul Vaslui, nevoia de investiții în sănătate este evidentă. Infrastructura medicală are nevoie de finanțări de ordinul sutelor de milioane de lei, iar proiectele pentru corpuri noi de clădire, secții moderne și dotări înaintează lent, deoarece fiecare etapă depinde de fonduri, avize și proceduri administrative care se mișcă mai încet decât degradarea clădirilor și decât nevoile reale ale bolnavilor.

La Spitalul nr. 2 Vaslui sunt în construcție secții noi, inclusiv cele de psihiatrie și boli infecțioase, proiect prevăzut cu 248 de paturi. Desigur, suma de aproape trei milioane de lei nu ar fi fost suficientă pentru ridicarea unei clădiri, însă ar fi putut acoperi achiziția de monitoare, paturi medicale, mobilier, instalații sau echipamente esențiale, investiții care se reflectă direct în calitatea actului medical și în siguranța pacienților.

Situația este asemănătoare și la Spitalul Municipal de Urgență 'Elena Beldiman' din Bârlad, unde sunt tratați anual mii de pacienți din întreg județul și din localitățile învecinate. Proiectele de modernizare și extindere a spitalului depind de finanțări pentru care autoritățile caută soluții ani la rând, în timp ce ministerele găsesc mult mai rapid resurse pentru studii și evaluări decât pentru rezolvarea problemelor pe care aceste documente le inventariază.

România pare să fi ajuns în situația paradoxală de a plăti generos pentru descrierea problemelor și mult mai greu pentru rezolvarea lor. În spitale, pacienții continuă să aștepte, medicii lucrează sub presiune, iar unitățile sanitare din județe precum Vaslui încearcă să recupereze, cu mari dificultăți, decalajele create de zeci de ani de subfinanțare.

În acest context, este dificil de înțeles cum poate fi invocată disciplina bugetară și utilizarea responsabilă a banului public, în timp ce aproape trei milioane de lei sunt direcționate către consultanță, deși fiecare manager de spital poate spune, fără rapoarte suplimentare, ce echipamente lipsesc, ce secții trebuie modernizate și care sunt investițiile urgente.

Un ministru este evaluat și după modul în care stabilește prioritățile. Atunci când aproape 600.000 de euro sunt alocați consultanței, în timp ce spitalele solicită aparatură, reparații și resurse pentru funcționare, alegerea făcută transmite un mesaj clar despre ordinea acestor priorități.

Țara nu mai are nevoie doar de evaluări ale problemelor din sistemul sanitar, ci de investiții care să le rezolve. De aceea, Dragoș Pîslaru are datoria să explice de ce ministerul pe care îl conduce a considerat că finanțarea unei noi evaluări este mai urgentă decât folosirea aceleiași sume pentru nevoile pe care spitalele le cunosc deja, le înfruntă în fiecare zi și ale căror consecințe sunt suportate, în final, de pacienți.

Deputat UPR de Vaslui
Raisa Enachi