Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu ocazia ședinței operative cu structurile MAI de evaluare a Programului Litoral 2026

Programul Litoral este un test major de capacitate pentru MAI.

După tragedia de la 2 Mai, Ministerul Afacerilor Interne a corectat vulnerabilități, a reorganizat structuri și a crescut nivelul de dotare.

Proiectul-pilot Constanța a produs rezultate: infracționalitatea generală și cea din mediul școlar au scăzut, iar prezența forțelor de ordine este mai vizibilă.

Rămân probleme serioase: violența domestică, accidentele rutiere, infracționalitatea stradală și drogurile.

Noile amenințări, inclusiv dronele, cer legislație, tehnologie și acțiune integrată.

Niciuna dintre structurile MAI nu poate acționa singură: interoperabilitatea este esențială.

România este percepută ca o țară sigură. Acest avantaj trebuie apărat.

Indiferent de contextul politic, MAI nu își poate permite să lase garda jos.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

Bună ziua tuturor!

Domnule prefect, domnule secretar de stat, domnilor comandanți de arme, șefi de structuri, doamnelor și domnilor, dragi colegi,

Sunt onorat, ca întotdeauna, să particip la această evaluare a Programului Litoral.

Voi începe prin a spune că siguranța publică este un concept care influențează direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, dar și siguranța națională. Este un concept care depinde în mod direct de performanța Ministerului Afacerilor Interne și, de aceea, activitatea dumneavoastră este, deopotrivă, o activitate în slujba cetățenilor și a comunităților, dar și în slujba patriei. Este o activitate patriotică, nu doar una profesională.

Pentru acest lucru, ca de atâtea alte ori, doresc să îmi exprim respectul pentru munca pe care o faceți, pentru rezultatele pe care le aveți, pentru felul în care înțelegeți să depășiți greutățile, dar și pentru dumneavoastră, în mod direct, cadrele și angajații care alcătuiesc marea familie a Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru noi, la Ministerul Afacerilor Interne, pentru conducerea ministerului și, în mod special, pentru mine, Programul Litoral are o semnificație deosebită.

În primul rând, acest program contribuie în mod substanțial la consolidarea ordinii și siguranței publice într-o zonă importantă și strategică a României. Prin urmare, contribuie la consolidarea drepturilor și libertăților cetățenești, așa cum spuneam mai devreme.

În al doilea rând, după cum bine știți, Programul Litoral are și o puternică semnificație instituțională. El reprezintă un punct de inflexiune pentru Ministerul Afacerilor Interne. În urmă cu trei ani a început un proces de refacere - nu vreau să folosesc termenul de 'reformă', fiindcă este unul demonetizat. A început o refacere instituțională, o nouă abordare, dacă vreți, atât mentală, cât și morală, a actului profesional. A fost depășit un moment critic, tragic, care a scos în evidență anumite slăbiciuni, dar care a fost urmat de o mobilizare exemplară a structurilor Ministerului Afacerilor Interne pentru a se perfecționa, a se reînnoi și a se adapta unor noi tipuri de provocări.

Evident, ați intuit faptul că mă refer la tragicul eveniment de acum trei ani, de la 2 Mai.

A fost, cum spuneam, un punct de inflexiune și, după cum bine știți, îl evoc în fiecare an. Așa cum am spus și atunci, noi nu vom uita niciodată acel moment, din respect pentru victime, din respect pentru cetățeni și din respect față de noi înșine, pentru că suntem o instituție matură, care înțelege să depășească momentele dificile nu prin lamentații sau disculpări, așa cum există, uneori, tendința în România. Aproape de fiecare dată când apare o problemă, reflexul este ca instituția, șeful sau adjunctul să paseze responsabilitatea către altcineva. Se întâmplă și în zilele noastre, inclusiv în legătură cu alte provocări din zona securității.

Noi am ales o altă cale. În mod corect, cu fermitate și responsabilitate, ne-am asumat să mergem mai departe, rezolvând deficiențele, aducând soluții noi, mobilizându-ne și încercând să prevenim și să evităm alte tipuri de evenimente care ar putea specula breșe în dispozitivul nostru.

Niciun sistem și niciun dispozitiv de siguranță publică, nicăieri în lume, nu este perfect sau impenetrabil. Dincolo de adevărul simplu că nimic nu este perfect, în afară de Dumnezeu, există și realitatea că provocările evoluează aproape întotdeauna mai rapid decât capacitatea instituțiilor de a răspunde. Parcă întotdeauna cel care încearcă să producă rău se mișcă cu un pas înainte. Trebuie ajuns din urmă, blocat și anticipată următoarea lui mișcare.

Este un joc permanent, în domeniul ordinii și siguranței publice, de a fi cu un pas înaintea infractorului și cu un pas înaintea provocării. Uneori reușești, alteori nu. Important este să recuperezi rapid.

Numai un demagog ar putea susține, oriunde în lume, că un sistem național de siguranță publică sau de apărare este perfect.

Un om onest recunoaște această provocare permanentă: aceea de a concura cu vulnerabilitățile și cu noile modalități prin care este testată capacitatea statului de a menține ordinea și siguranța publică.

Cred că, an de an, atât la reuniunile de analiză privind Programul Litoral, cât și la celelalte reuniuni de evaluare - bilanțurile ministerului, ședințele de analiză sau reuniunile cu comandanții armelor -, cifrele, analiza tehnico-tactică, rapoartele dumneavoastră, dar și reacția cetățenilor au demonstrat că am progresat față de acel moment.

Nu am rămas acolo încercând să ne scuturăm de responsabilități, căutând un țap ispășitor sau dând vina pe alte instituții - că nu avem bani, că nu avem logistică ori invocând alte explicații.

Am procedat corect față de cetățeanul român, care ne plătește prin taxele sale, față de contribuabil, față de noi înșine și față de profesia pe care o exercităm.

Am evaluat situația, am identificat problemele și am oferit un răspuns.

Care a fost acest răspuns?

Primul a fost Proiectul-pilot Constanța, evocat și aici de mai mulți dintre vorbitorii anteriori.

Proiectul a fost criticat încă din momentul în care am elaborat conceptul și l-am prezentat public. Noi ne-am văzut însă de treabă. Ne-am gândit, am analizat, am elaborat, am revizuit și am elaborat din nou. La acest proiect au contribuit foarte mulți oameni, nu unul sau doi. Au participat numeroși specialiști din minister, din structuri și din toate armele.

Am elaborat un concept și l-am pus în aplicare. Nu a fost simplu. Nimic nu este perfect, așa cum spuneam. Totuși, cifrele arată că am făcut ceea ce trebuia făcut.

În ansamblu, infracționalitatea a scăzut în județul Constanța. Nu a scăzut întâmplător. A scăzut pentru că au fost colegi care au muncit și au pus în aplicare acest Proiect-pilot.

Sigur, sunt și zone în care infracționalitatea a crescut, este adevărat. De exemplu, putem spune că infracționalitatea stradală a crescut cu 3%. În schimb, alte tipuri de infracțiuni, cele comise cu violență, de pildă, au scăzut.

A crescut, de asemenea, și violența domestică. Este, din păcate, un fenomen răspândit la nivelul întregii țări, nu doar în județul Constanța. În acest domeniu înregistrăm o creștere de aproximativ 15%.

Se menține ridicat și numărul accidentelor de circulație, chiar dacă statisticile arată un număr mai mic de victime. Totuși, există o creștere de aproximativ 45% a accidentelor, ceea ce indică o problemă serioasă atât în ceea ce privește gradul de conformare, civilitatea și respectarea regulilor de circulație, cât și în ceea ce privește infrastructura rutieră.

În schimb, este foarte îmbucurător faptul că a scăzut infracționalitatea în mediul școlar, un domeniu căruia i-am acordat o atenție deosebită. Nu doar în Constanța, ci și la nivel național, am dezvoltat un program dedicat siguranței în mediul școlar, iar rezultatele încep să se vadă.

Chiar dacă structurile noastre, în mod firesc, nu sunt prezente dincolo de poarta școlii, ne-am preocupat ca, până la poarta școlii, factorii de risc să fie diminuați. Am suplimentat patrulele, am intensificat controalele și am consolidat cooperarea dintre structurile noastre, astfel încât să îi îndepărtăm din preajma unităților de învățământ pe cei care încearcă să îi atragă pe elevi către consumul de droguri sau către grupări infracționale.

Acesta a fost primul răspuns: reorganizarea instituțională.

Am continuat apoi cu investițiile în logistică, atât în județul Constanța, cât și la nivelul întregului sistem al Ministerului Afacerilor Interne, care a fost modernizat în mod semnificativ, chiar și în condițiile presiunilor financiare și bugetare pe care le cunoașteți.

Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii dumneavoastră, care au o experiență mai îndelungată decât mine în minister, și având în vedere ceea ce amintea domnul secretar de stat despre cea de-a unsprezecea participare la această reuniune, înțeleg că nivelul actual al dotării logistice din Ministerul Afacerilor Interne este fără precedent în istoria instituției.

Asta nu înseamnă că am rezolvat toate problemele. Fără îndoială, nu.

Dar și aceasta a fost o parte importantă a răspunsului nostru.

Și aici, în județul Constanța, au fost realizate achiziții importante: de la aparate DrugTest și laboratoare criminalistice până la camere BodyCam și alte echipamente pe care dumneavoastră le utilizați zilnic pentru îndeplinirea misiunilor de ordine și siguranță publică.

Am încercat și cred că am reușit să ridicăm gradul de interoperabilitate între structurile ministerului.

Încă din prima zi a mandatului meu am promovat această idee a interoperabilității, pornind de la convingerea că nicio armă nu poate acționa eficient de una singură, fără cooperarea celorlalte. Ministerul Afacerilor Interne reunește mai multe arme și specialități, iar această diversitate este rezultatul apariției permanente a unor noi tipuri de provocări.

Ideea interoperabilității rămâne însă doar o formulă lipsită de conținut dacă nu este însoțită de mentalitatea potrivită: mentalitatea cooperării și renunțarea la orgoliile profesionale prost înțelese.

Orgoliul este util atunci când îl raportezi la propriile performanțe și la dorința de a deveni mai bun decât ai fost ieri.

El poate împinge înainte un profesionist, dar numai dacă nu exclude cooperarea cu colegul său, care este, înainte de toate, un sprijin și nu un concurent.

Toate armele sunt importante pentru siguranța publică. Tocmai de aceea, în Programul Litoral sunt prezente, an de an, toate structurile și toate specialitățile Ministerului Afacerilor Interne. Nici nu simt nevoia să le enumăr, pentru că toate sunt aici și toate lucrează împreună, în spiritul interoperabilității, folosind noile tehnologii din dotare pentru a ridica nivelul de siguranță publică al cetățenilor.

Aceasta este misiunea noastră.

Este o misiune cu atât mai importantă cu cât provocările devin, de la an la an, tot mai complexe și mai diversificate.

Dacă ne gândim chiar și la un domeniu aparent lipsit de riscuri, cum sunt festivalurile, vedem că lucrurile s-au schimbat profund. Sunt evenimente la care oamenii vin să se bucure, să se relaxeze și să se întâlnească în jurul artei și al muzicii. Cu toate acestea, ele presupun astăzi un nivel de complexitate din ce în ce mai mare: participare numeroasă, situații operative complicate, fenomene meteorologice extreme sau alte evenimente neprevăzute, pe care noi trebuie să le gestionăm astfel încât efectele lor să nu ajungă la cetățean.

Aceasta este misiunea noastră: să fim scutul care se așază între pericol și cetățean, întotdeauna fără ezitare și cu eficiență.

Există însă și alte tipuri de provocări, pe lângă cele clasice pe care le cunoaștem.

An de an am vorbit despre migrație. An de an am vorbit despre traficul și consumul de droguri. În aceste domenii s-au depus eforturi consistente, iar rezultatele există și sunt vizibile. Cetățenii înșiși le confirmă.

Fac o scurtă paranteză.

Am în telefon un mesaj primit, acum câteva zile, de la o persoană cunoscută, care a fost în Vama Veche. Mi-a scris, textual: 'Este altceva. Se vede Poliția, se văd mașinile de poliție, sunt echipaje, sunt și jandarmi. Atmosfera este diferită.'

Acesta este rezultatul unei munci.

Nu înseamnă, repet, că toate problemele au fost rezolvate.

Știm foarte bine că există în continuare trafic de droguri, există în continuare consum, există în continuare rețele pe care le destructurați și care, uneori, se regenerează. Le destructurați din nou, iar ele încearcă din nou să se refacă. Este o luptă care, probabil, nu se va încheia niciodată.

Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să vedem și ceea ce am făcut bine. Pentru că tocmai această muncă și aceste rezultate ne dau încrederea necesară pentru a continua pe același drum și cu același tip de abordare.

Există însă și provocări complet noi.

Nimeni nu și-ar fi imaginat, în urmă cu câțiva ani, că în Europa va trebui elaborată o legislație specială privind protecția împotriva dronelor sau că va fi nevoie, poate, de structuri dedicate, capabile să gestioneze o amenințare aflată la granița dintre securitatea civilă și apărarea militară.

Până nu ajungi lângă o dronă, nu știi ce fel de dronă este. Poate fi o dronă utilizată în scopuri civile, pentru cercetare sau monitorizare, ori poate fi o dronă militară.

De aceea, răspunsul trebuie construit în mod integrat.

Cea mai matură și mai corectă atitudine, atât față de cetățeni și opinia publică, cât și față de noi înșine, este să recunoaștem realitatea: toate statele europene se află într-un amplu proces de adaptare la această nouă provocare.

Nu este o soluție să spui: 'Nu este treaba mea, este treaba altcuiva.'

Abordarea cinstită este să ne concentrăm asupra a ceea ce putem face cu resursele pe care le avem la dispoziție.

Exact asta a făcut Ministerul Afacerilor Interne imediat după incidentul din Portul Constanța, petrecut în urmă cu câteva săptămâni.

Am dispus, prin ordin, un plan de creștere a capacității operaționale a Pazei de Coastă din cadrul Poliției de Frontieră, dar și a tuturor structurilor implicate, astfel încât să putem răspunde mai eficient acestui tip de provocare.

Repet, lucrurile nu sunt încă pe deplin clarificate în ceea ce privește natura și evoluția acestui tip de amenințare.

Există numeroase instituții care au responsabilități în acest domeniu și toate trebuie să facă același lucru: să își adapteze capacitățile.

Ministerul Afacerilor Interne a încercat să anticipeze această evoluție.

De aceea, în Programul SAFE, după cum bine știți, am prevăzut dotarea ministerului cu drone destinate supravegherii, monitorizării, recunoașterii, detecției și informării operative, astfel încât să consolidăm atât siguranța publică, cât și contribuția noastră la arhitectura națională de securitate.

Toate aceste provocări vor continua să se multiplice.

Presiunea asupra structurilor Ministerului Afacerilor Interne nu va scădea.

Chiar în timpul ședinței noastre, după cum probabil unii dintre dumneavoastră ați aflat, aici, în Constanța, a izbucnit un incendiu. Situația a fost gestionată așa cum gestionăm toate intervențiile: rapid, profesionist și eficient. Cetățenii au fost evacuați, iar, din informațiile pe care le am în acest moment, nu există victime.

Aceasta este profesia pe care v-ați ales-o.

Este o profesie frumoasă, dar dificilă.

Ea poate fi exercitată cu succes chiar și atunci când condițiile nu sunt întotdeauna ideale, dacă înțelegem că depindem unii de alții.

Același lucru este înțeles și la nivelul conducerii ministerului.

Știm că fiecare structură reprezintă o verigă din același lanț și că fiecare verigă depinde de celelalte.

Atât timp cât fiecare își face datoria și rămâne puternic, rezultatul nu poate fi decât unul pozitiv.

De aceea insist asupra păstrării acestei mentalități a cooperării, a respectului reciproc, a prețuirii muncii colegului, a interoperabilității și a sprijinului reciproc.

Dacă vom continua astfel, performanța Ministerului Afacerilor Interne va rămâne la nivelul la care ați ridicat-o dumneavoastră în ultimii ani și, sunt convins, va continua să crească.

Cred că, datorită muncii dumneavoastră, siguranța publică a devenit, chiar dacă în mod neoficial, un adevărat brand de țară.

Ce altă explicație poate exista pentru faptul că atât de mulți cetățeni străini care vin în România spun: 'Aici este mai sigur decât în țara mea'?

Mă refer la cetățeni din statele vest-europene.

Nu dau exemple, pentru a nu nedreptăți sau jigni pe nimeni.

Dar sunt oameni care aleg să vină în România pentru turism, iar unii chiar decid să se stabilească aici sau să studieze în universitățile românești, spunând că se simt mai în siguranță decât acasă.

Acesta este un capital extraordinar pentru România.

Este un brand de țară pe care trebuie să îl păstrăm și să îl apărăm.

Chiar zilele trecute, un ambasador îmi povestea că fiica sa a venit în România pentru o perioadă limitată, iar între timp și-a prelungit șederea pe termen nedeterminat. Motivul este simplu: se simte atât de bine și atât de în siguranță aici, încât dorește să își continue studiile la București.

Acest lucru nu este întâmplător.

Dar nu vreau nici să cădem în capcana automulțumirii. Nu vreau să plecăm de aici cu impresia că totul este perfect și că nu mai avem nimic de făcut.

Există încă probleme în Ministerul Afacerilor Interne și trebuie să continuăm să le rezolvăm.

S-au făcut progrese importante și în domeniul integrității instituționale, însă și acolo mai sunt lucruri de făcut.

Este o luptă permanentă. Nu doar cu provocările din exterior, care țin de ordinea și siguranța publică, ci și cu propriile noastre vulnerabilități, pentru a deveni mai puternici și pentru a putea servi cetățeanul din ce în ce mai bine.

Aș vrea să mai adaug un lucru de actualitate.

Traversăm o perioadă de instabilitate politică. Din păcate, nici la această oră România nu are încă un guvern cu puteri depline.

Este firesc ca o astfel de situație să producă, în anumite zone ale administrației publice, o încetinire a ritmului de lucru. Cunosc foarte bine acest fenomen și am suficientă experiență pentru a-l înțelege.

Dar un asemenea lucru este inacceptabil în Ministerul Afacerilor Interne.

Nu spun că el există. Îl evoc preventiv, pentru ca fiecare dintre dumneavoastră să știe foarte clar cum privesc această chestiune.

Noi nu avem voie să lăsăm garda jos nici măcar o clipă, indiferent câte guverne se discută, se negociază, se votează sau se schimbă.

Aceasta nu este preocuparea noastră.

Dimpotrivă.

Aș spune chiar că, cu cât instabilitatea politică este mai mare, cu atât Ministerul Afacerilor Interne trebuie să fie mai prezent, mai mobilizat și mai profesionist.

Avem obligația de a rămâne complet impermeabili la influențele și disputele din zona politică.

Ministerul Afacerilor Interne are o responsabilitate fundamentală față de cetățean, iar această responsabilitate nu poate și nu trebuie să fie afectată de niciun factor exterior.

De aceea, eu continui să îmi exercit mandatul în fiecare zi ca și cum ar fi prima zi.

Nu am nicio îndoială că și dumneavoastră veți face același lucru.

În felul acesta vom continua să ne înțelegem foarte bine și să îi servim împreună pe cetățeni.

Vă mulțumesc încă o dată pentru eforturile pe care le depuneți.

Rămânem concentrați, pragmatici, concreți și orientați către ceea ce avem de făcut.

În fiecare zi se desfășoară aici o bătălie pentru siguranța cetățenilor, iar această bătălie trebuie câștigată.

În Programul Litoral ați câștigat-o în ultimii ani și sunt convins că o veți câștiga și în continuare, păstrând aceeași abordare serioasă, profesionistă, dedicată și patriotică.

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră!