Guvernul interimar promite stabilitate, dar România intră în stagnare economică

După un an de taxe, scumpiri și improvizații bugetare, România nu mai prinde nici măcar clasamentul economiilor europene care cresc mai repede, potrivit FMI ne pune pe locul 11, iar prognozele pentru 2026 arată o economie aproape blocată, în timp ce Guvernul interimar vorbește despre stabilitate, țara pierde ritm, bani și încredere.

Țara nu este jos în aceste prognoze pentru că nu are resurse, oameni sau șanse, ci pentru că în ultimul an statul a ales să apese economia prin taxe mai mari, reguli modificate în mod repetat, venituri înghețate, prețuri scăpate de sub control și decizii bugetare luate pe fugă, fără un plan real pentru firme, agricultură, industrie, energie și investiții.

România a avut în 2025 o creștere economică de numai 0,7%, iar pentru 2026 Comisia Europeană estimează o creștere de doar 0,1%, ceea ce înseamnă că, după toate declarațiile despre reforme, stabilitate și dezvoltare, economia românească abia se mai mișcă. În același timp, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar pentru 2026 rămâne la un nivel uriaș, de 6,2% din PIB, în timp ce datoria publică urcă de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și la 63,4% în 2027.

În privința inflației și a prețurilor, situația este și mai gravă, pentru că România a avut în 2025 cea mai mare inflație medie anuală din Uniunea Europeană, 6,8%, iar în mai 2026 inflația ajunsese la 9,7%, tot cea mai mare din UE, adică românii plătesc mai mult la mâncare, la facturi, la carburanți, la rate și la tot ce ține de traiul zilnic.

Comisia Europeană estimează pentru 2026 o inflație medie de 7%, șomaj de 6,3% și deficit de cont curent de 6,9% din PIB, ceea ce arată o economie slăbită pe mai multe fronturi, nu doar o problemă izolată într-un singur indicator.

Aceasta este economia reală, nu imaginea economiei prezentată de Guvernul interimar. În ultimul an, românii au primit taxe mai mari, venituri înghețate, prețuri mai mari și explicații repetate despre 'responsabilitate', dar nu au văzut aceeași grabă când a fost vorba de tăiat risipa politică, de redus privilegiile, de curățat companiile de stat, de eliminat sursele de risipă a banilor publici sau de pornit investiții care produc locuri de muncă și valoare adăugată.

Mai grav este că România stă cu un Guvern interimar exact când ar avea nevoie de un Guvern cu mandat deplin, capabil să răspundă în Parlament, să ia decizii asumate și să negocieze serios pentru economie, pentru că până la finalul lunii august România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro granturi din PNRR, bani care înseamnă autostrăzi, spitale, școli, rețele, clădiri reabilitate și investiții locale. Aici se vede diferența dintre vorbe și rezultate, executivul cere sacrificii de la oameni, dar nu livrează creștere, cere răbdare de la firme, dar nu oferă predictibilitate, cere încredere de la investitori, dar ține țara într-o criză politică prelungită, cere bani prin taxe, dar nu arată clar unde a tăiat risipa.

Prognozele FMI arată că România și-a pierdut ritmul de creștere din cauza politicilor promovate în ultimul an, pe fondul majorării taxelor într-o economie deja slăbită, al lipsei de direcție, al amânării reformelor structurale și al unei crize politice în care Palatul Victoria funcționează din inerție, nu în baza unui mandat deplin.

Când ai creștere economică prognozată la 0,1%, inflație în vârful Uniunii Europene, deficit bugetar printre cele mai grave din Europa, datorie publică în creștere și miliarde de euro care trebuie atrase urgent din PNRR, nu poți veni în fața românilor cu aceleași promisiuni despre stabilitate.

Stabilitate pentru cine? Pentru familia care plătește mai mult la facturi? Pentru firma care nu știe ce taxă se schimbă luna viitoare? Pentru salariatul care vede cum prețurile cresc mai repede decât venitul? Pentru pensionarul care aude zilnic despre reforme, dar simte doar scumpiri?
Guvernarea trebuie să răspundă clar de ce România a ajuns la o prognoză de creștere de numai 0,1% în anul 2026, de ce inflația rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, de ce deficitul se reduce în principal prin presiune pe cetățeni și firme, nu prin tăierea risipei statului, și care este planul real pentru producție, agricultură, energie, industrie și capital românesc?

Țara nu duce lipsă de șanse, ci de o conducere responsabilă, iar dacă direcția nu se schimbă rapid, nu vom mai vorbi despre recuperarea decalajelor față de Europa, ci despre încă o șansă pierdută, în timp ce un Guvern interimar se agață de funcții, iar economia și românii plătesc nota.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui