Plățile pentru medicamente sunt la zi. CNAS propune o reformă structurală a legislației privind prețurile și rambursarea medicamentelor

În contextul informațiilor apărute în spațiul public privind acțiunea inițiată de Comisia Europeană împotriva României referitoare la întârzierile istorice la plata medicamentelor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

La data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plățile pentru medicamente. Astfel, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârșitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie.

În prezent, CNAS dispune de fondurile necesare pentru plata a aproximativ 63% din consumul lunii aprilie. Pentru diferența de aproximativ 827 milioane lei, instituția a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanțelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziție până la sfârșitul lunii, permițând achitarea integrală și în termen a obligațiilor către farmacii.

Consumul mediu lunar de medicamente în România este de aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru servicii medicale și medicamente, fără a include concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește procedura declanșată la nivel european, aceasta își are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară la plata medicamentelor. Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților.

Dimpotrivă, în perioada octombrie 2025 - aprilie 2026, România, prin CNAS, a reușit să elimine întârzierile istorice și să efectueze plățile în termenul legal. Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reușit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând și mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii. Acest lucru demonstrează angajamentul instituției pentru respectarea obligațiilor contractuale și pentru asigurarea predictibilității financiare a sistemului farmaceutic.

Totodată, este important de precizat că situația actuală nu este determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat. În prezent, ordonatorii principali de credite pot efectua plăți numai în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanțelor.

Din acest motiv, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată.

Subliniem faptul că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziția CNAS în timp util.

În același timp, această situație evidențiază o provocare mult mai amplă cu care se confruntă sistemul de sănătate din România.

În ultimii trei ani, consumul de medicamente a crescut într-un ritm fără precedent, cu aproximativ 5 miliarde lei anual. Această evoluție este determinată în principal de accesul tot mai larg la terapii inovatoare, care oferă șanse reale de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții pacienților, dar care presupun și costuri semnificativ mai ridicate.

În același timp, principala sursă de finanțare a FNUASS, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), a rămas la nivelul de 10%, iar ritmul de creștere al veniturilor nu poate susține, pe termen mediu și lung, aceeași dinamică a cheltuielilor cu medicamentele.

Din acest motiv, CNAS a susținut în mod constant în spațiul public necesitatea unei reforme profunde a legislației privind stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor.

România are nevoie de o legislație modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent și eficient de stabilire a prețurilor, evaluare și includere a medicamentelor pe lista celor compensate și rambursate, precum și negocieri reale și flexibile, astfel încât pacienții români să beneficieze de terapiile inovatoare în același timp cu pacienții din state precum Germania, Franța, Israel sau alte țări care au dezvoltat mecanisme performante de pricing și rambursare.

În ultimele luni, CNAS a lansat un dialog instituțional cu producătorii de medicamente, iar feedback-ul primit este unul pozitiv. De asemenea, CNAS beneficiază de sprijinul și expertiza Băncii Mondiale pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare și pentru implementarea unor modele de achiziții centralizate pentru anumite categorii de medicamente cu volume mari de utilizare, după exemple de bună practică existente la nivel european.

Suntem convinși că, prin colaborarea dintre CNAS, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, organizațiile de pacienți, producătorii de medicamente și partenerii internaționali, România poate construi o legislație modernă și sustenabilă privind prețurile și rambursarea medicamentelor, care să asigure accesul rapid al pacienților la tratamente inovatoare și să prevină apariția unor situații similare în viitor.

CNAS își reafirmă angajamentul de a utiliza responsabil resursele FNUASS și de a asigura accesul continuu al pacienților la tratamentele de care au nevoie.

Biroul de presă

08.07.2026