Bilanțul anului școlar 2025-2026: 38% dintre profesori se gândesc frecvent să renunțe la catedră, arată 'Barometrul stării de bine a profesorilor din România'

Cluj-Napoca 6 iulie 2026. Stresul ocupațional la profesori este dublu față de media populației active, iar satisfacția profesională, deși comparabilă cu cea a medicilor de familie, rămâne umbrită de un echilibru
muncă-viață personală sub nivelul majorității celorlalte ocupații, conform celui mai amplu sondaj realizat în România în acest an școlar de Inim Institute, în parteneriat cu Frappe Digital.
La finalul anului școlar 2025-2026, un nou studiu național conturează un tablou alarmant al stării de bine a cadrelor didactice din România. Potrivit 'Barometrului stării de bine a profesorilor', realizat de Inim Institute, în parteneriat cu Frappe Digital, pe un eșantion de 1.518 educatori, învățători și profesori din mediul urban și rural, 38% dintre respondenți declară că se gândesc frecvent să renunțe la profesia didactică, intenție corelată cu frecvența situațiilor stresante de la catedră și cu suprasolicitarea birocratică acumulată de-a lungul anului școlar care s-a încheiat.

Cercetarea, derulată în lunile aprilie și mai 2026, este una dintre cele mai ample de acest tip realizate până acum în sistemul de învățământ preuniversitar românesc și oferă, pentru prima dată la o asemenea scară, un termen de comparație direct între starea de bine a profesorilor, a medicilor de familie (305 respondenți) și a populației urbane active din România (1.078
respondenți).

Anul școlar a lăsat ca urmări un corp profesoral obosit, dar nu descurajat

Datele colectate imediat înainte de finalul anului școlar arată că peste jumătate dintre profesori, respectiv 51%, raportează situații stresante frecvente la locul de muncă, un nivel mai ridicat comparativ cu cel înregistrat în rândul medicilor de familie (45%), și aproape două ori mai mare decât cel al populației urbane active (26%). Riscul de burnout afectează 14% dintre profesori, comparativ cu 10% dintre medicii de familie, fiind mai pronunțat în rândul profesorilor sub 45 de ani, al celor din ciclul gimnazial și al celor din București.
Pe de altă parte, analizând o perspectivă mai pozitivă, satisfacția profesională rămâne notabilă:

39% dintre profesori își declară un nivel ridicat de satisfacție față de muncă, procent similar celui raportat de medicii de familie. Colaborarea cu colegii este, de asemenea, un parametru recunoscut de 84% dintre respondenți, alături de accesul la formare profesională, apreciat de 76% dintre cadrele didactice.

În schimb, echilibrul dintre muncă și viața personală rămâne deficitar: doar 33% dintre profesori îl consideră bun sau foarte bun, comparativ cu 55% în cazul populației urbane active.
Suprasolicitarea, povara administrativă și remunerația percepută ca insuficientă sunt principalele cauze invocate de profesori pentru această stare, două treimi dintre respondenți
declarând că alocă prea mult timp activităților administrative în detrimentul celor didactice.

'Istoria ne va judeca nu după câte reforme am scris pe hârtie, ci după cât de bine am înțeles că oamenii sunt cei care schimbă educația. Prin cercetările pe care le dezvoltă, InIm Institute își propune să aducă în prim-plan starea de bine ca fundament al unui sistem educațional sănătos.

Credem că investiția în starea de bine a profesorilor este cea mai valoroasă investiție pe care o putem face în viitorul unei națiuni', afirmă Simona Baciu, președinte și fondator InIm Institute.

Recunoașterea profesională, principala vulnerabilitate

Folosind modelul SCARF, un cadru consacrat în psihologia organizațională pentru evaluarea nevoilor sociale la locul de muncă, cercetarea relevă un indice mediu de potențare a stării de bine de doar 33% la nivel național, cu cele mai scăzute scoruri la dimensiunile 'statut' și 'corectitudine'. Practic, mulți profesori percep o lipsă de recunoaștere socială și instituțională a
valorii muncii lor, fenomen mai accentuat la nivelul liceului și în mediul urban, și mai puțin prezent la grădiniță, ciclul primar și mediul rural.

'Nu putem vorbi sincer despre starea de bine a elevilor fără să privim cu aceeași seriozitate spre starea de bine a profesorilor. Datele barometrului arată semne clare de oboseală, burnout și presiune administrativă în rândul cadrelor didactice, mai ales la gimnaziu, liceu și în cazul profesorilor cu vechime. Este un semnal de alarmă: dacă vrem copii echilibrați, avem nevoie de profesori sprijiniți, ascultați și protejați. Starea de bine a profesorilor nu mai poate fi tratată ca o temă secundară, ci ca o prioritate sistemică', susține Oana Moșoiu, lector doctor în Științele Educației, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București.

'Nu putem cere profesorilor să reziste la nesfârșit într-un sistem care îi epuizează. Starea de bine a profesorului nu este un moft, ci o condiție de bază pentru performanța elevilor. Dacă
vrem rezultate mai bune la clasă, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care predau', subliniază Marius Cîmpean, director operațional InIm Institute.

Ce își doresc profesorii pentru anul școlar care urmează

Componenta calitativă a studiului a colectat sugestii directe din partea profesorilor cu privire la măsurile care ar putea ameliora condițiile de muncă în anul școlar 2026-2027. Printre prioritățile menționate cel mai frecvent se numără:

- reducerea birocrației și digitalizarea sarcinilor administrative;

- o remunerare corelată cu performanța și complexitatea activității didactice;

- reducerea numărului de elevi la clasă și a normei didactice;

- acces la sprijin psihologic structurat în școli și pentru profesori, nu doar pentru elevi;

- formare profesională practică și gratuită, inclusiv pentru lucrul cu elevii care au cerințe educaționale speciale.

Autorii raportului recomandă, de asemenea, monitorizarea periodică a stării de bine a cadrelor didactice, pentru a evalua, de la un an școlar la altul, eficiența măsurilor adoptate la nivelul sistemului de învățământ.

Despre cercetare

'Barometrul stării de bine a profesorilor din România' a fost realizat de Inim Institute, în parteneriat cu Frappe Digital, pe un eșantion național de 1.518 educatori, învățători și profesori care predau la grădiniță, școală generală și liceu, din mediul urban și rural, prin metoda chestionarului administrat online, în perioada aprilie-mai 2026. Pentru contextualizare
comparativă, au fost colectate date suplimentare de la 305 medici de familie și de la 1.078 persoane reprezentative pentru populația urbană activă, cu vârste între 18 și 65 de ani.

Rezultatele Raportului pot fi citite aici: https://iniminstitute.com/barometrul-starii-de-bine-a-profesorilor-din-romania-2026/

Despre InIm Institute

InIm Institute este o organizație non-guvernamentală care pune sănătatea mintală în centrul tuturor inițiativelor sale. Organizația este dedicată dezvoltării socio-emoționale a copiilor,
tinerilor și profesioniștilor în educație și sănătate mintală, oferind soluții relevante pentru provocările complexe ale realității de astăzi. Activitatea se bazează pe cercetare și pe studii
riguroase care permit crearea de programe de formare și resurse adaptate unui sistem educațional și social în continuă schimbare.