În doar 12 zile, Parlamentul a adoptat o lege de 48 de pagini care va majora taxele pentru apă, fără o dezbatere publică pe măsura impactului său asupra românilor

În doar douăsprezece zile calendaristice, Parlamentul a adoptat o lege care schimbă sistemul de contribuții, tarife și penalități din domeniul apelor. În douăsprezece zile, o lege care va scumpi folosirea apei a fost împinsă prin Parlament cu o viteză care arată mai degrabă teamă de dezbatere decât grijă pentru cetățeni.

Vorbim despre o inițiativă legislativă însoțită de o expunere de motive de 30 de pagini și de un text normativ de încă 18 pagini, adoptată într-un ritm greu de justificat pentru un act normativ cu asemenea efecte.

La 18 iunie, proiectul a fost înaintat Senatului prin două adrese distincte: una purtând sigla Camerei Deputaților și semnată de Ilie Bolojan și Diana Buzoianu, iar cealaltă semnată de Sorin-Gheorghe Șipoș.

Pe 23 iunie, proiectul primește raport favorabil în unanimitate din partea Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic din Senat, comisie condusă de un reprezentant al grupului AUR. În ziua următoare, 24 iunie, este emis avizul Consiliului Economic și Social, iar în aceeași zi proiectul este adoptat de plenul Senatului. Abținerile senatorilor care se revendică drept 'suveraniști' au înclinat balanța în favoarea adoptării.

În Camera Deputaților, forul decizional, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic înaintează un raport comun favorabil, cu majoritate de voturi, cu 13 amendamente admise însușite de toți membrii celor două comisii.

Pe 30 iunie, proiectul este adoptat cu 205 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 76 de abțineri. Și totuși, una dintre cele mai grave nereguli de parcurs apare după încheierea votului parlamentar, abia pe 2 iulie este încărcat punctul de vedere al Guvernului, document care ar fi trebuit să existe înainte ca Parlamentul să decidă asupra proiectului, nu după adoptarea acestuia.

PL-x 504/2026 modifică Legea apelor, Legea nr. 122/2020 și Ordonanța de urgență nr. 107/2002 privind Administrația Națională 'Apele Române'. Sub denumirea de modificare și completare a unor acte normative din domeniul apelor se află creșteri de contribuții, obligații noi pentru utilizatori și o putere mai mare acordată Administrației Naționale 'Apele Române' asupra măsurării și calculării consumului.

Legea lovește în costul folosirii apei. De la 1 ianuarie 2027 se adaugă 2%, de la 1 ianuarie 2028 încă 4%, iar de la 1 ianuarie 2029 încă 3,7%, cu excepția contribuției pentru irigații. Aceste procente vin peste actualizarea anuală cu rata inflației.

Pornim de la prețurile plătite acum: în Vaslui, tariful cumulat pentru apă și canalizare este de 21,49 lei/mc fără TVA, potrivit evidenței ANRSC valabile la 1 iunie 2026, iar numai aplicarea celor trei creșteri succesive prevăzute de lege, fără să includem inflația, duce acest tarif la aproximativ 23,64 lei/mc în 2029. Dacă adăugăm și o inflație medie de 4% pe an, tariful poate ajunge la aproximativ 26,59 lei/mc fără TVA, ceea ce înseamnă că aceeași cantitate de apă consumată de o familie va costa mai mult în fiecare lună, fără ca Parlamentul să fi explicat clar cum se va absorbi această creștere și cine va suporta nota finală.

Pentru unele categorii, cum sunt producătorii hidro, legea introduce și o ajustare de 7,32% pentru contribuția raportată la MWh. Apele Române încasează majorarea, dar sarcina economică nu rămâne acolo, ea este preluată de operatori, introdusă în costuri și transferată, treptat, către cei care plătesc apa, energia, serviciile și produsele dependente de această resursă.

Legea introduce și obligații noi privind măsurarea, contorizarea și monitorizarea consumului de apă. Administrația Națională 'Apele Române' primește dreptul de a institui un sistem propriu de contorizare și monitorizare, iar utilizatorii sunt obligați să permită instalarea aparaturii de măsurare și monitorizare, indiferent de regimul juridic al lucrărilor și al terenului aferent.

În lipsa aparatelor de măsură sau atunci când montarea lor este considerată imposibilă tehnic, se pot folosi metode indirecte de calcul, raportate la debitul maxim autorizat și la timpul efectiv de utilizare. Asta înseamnă extinderea puterii 'Apelor Române' asupra modului în care apa este măsurată, calculată și facturată, cu obligații noi pentru utilizatori și cu riscul ca aceste costuri să fie transferate către populație, agricultori, operatori economici și autorități locale.

Consiliul Economic și Social a atras atenția că expunerea de motive tratează insuficient efectele sociale și economice ale proiectului, efectele asupra mediului de afaceri și riscul transferului indirect al costurilor către populație. Altfel spus, chiar instituția consultată a arătat că proiectul nu explică suficient cine plătește, cât plătește și care sunt consecințele reale.

Consiliul Legislativ a semnalat, la rândul său, probleme de claritate și predictibilitate. A arătat că expunerea de motive nu explică soluția legislativă de la art. IV, adică exact articolul care stabilește majorările. A mai atras atenția că unele formulări nu sunt suficient de clare și pot crea probleme de aplicare.

Cetățenii au dreptul să știe de ce o lege care majorează costuri, introduce obligații noi și extinde puterea 'Apelor Române' asupra utilizării apei a fost adoptată în asemenea grabă. Au dreptul să știe de ce s-a mers mai departe, deși au existat avertismente în avize. Au dreptul să știe de ce punctul de vedere al Guvernului apare în circuitul public abia după votul final? Unde este studiul de impact care arată cu cât vor crește costurile pentru operatorii regionali, pentru agricultură, pentru industrie și, în final, pentru populație?

Nu contest necesitatea modernizării sistemului de administrare a apelor, contest însă modul în care această lege a fost adoptată, în doar douăsprezece zile, fără o dezbatere publică reală și fără explicații convingătoare privind impactul economic asupra populației.

Diana Buzoianu a semnat acest proiect ca parlamentar. Astăzi îl gestionează ca ministru interimar al Mediului, tocmai de aceea are obligația să explice public de ce această lege a fost adoptată într-un asemenea ritm, ce studii au justificat majorările și cine va suporta, în final, costurile lor. Apa se scumpește pe termen lung, mandatul de ministru interimar este temporar. Explicațiile nu pot fi și ele interimare.

Raisa ENACHI,
Deputat de Vaslui

București, 03 iulie 2026