Martorul tăcut al Dunării din România va vorbi acum și în limba turcă datorită Proiectului 'Ghidul meu este limba turcă'

Cetatea de frontieră otomană de pe Dunăre a început să vorbească în limba turcă datorită Proiectului 'Ghidul meu este limba turcă' implementat de Institutul Yunus Emre

Proiectul 'Ghidul meu este limba turcă', derulat de Institutul Yunus Emre în colaborare cu Ministerul Culturii din România, are ca scop introducerea limbii turce în siturile de patrimoniu cultural din întreaga țară, oferindu-le vizitatorilor din lumea turcică posibilitatea de a vizita muzeele și obiectivele culturale în propria lor limbă.

În acest context, proiectul s-a extins și la Cetatea Hârșova, unul dintre cele mai importante monumente istorice și culturale ale României.

Vizitatorii Cetății Hârșova beneficiază de acum de un ghid audio în limba turcă

Situată pe malul Dunării și martoră a numeroase civilizații de-a lungul istoriei, Cetatea Hârșova își deschide porțile pentru vizitatorii din lumea turcică prin materiale informative în limba turcă și un sistem de ghidaj audio, implementate de Institutul Yunus Emre în cadrul proiectului ' Ghidul meu este limba turcă'.

Datorită proiectului, patrimoniul istoric, cultural și arheologic al Cetății Hârșova a devenit mai accesibil pentru vizitatorii turci, iar panourile informative și conținuturile de prezentare au fost traduse în limba turcă.

Inaugurare în prezența unui public numeros

La ceremonia organizată la Cetatea Hârșova au participat Ambasadorul Republicii Turcia la București, Excelența Sa Ozgur Kivanc Altan, subprefectul județului Constanța, Șenol Ali, primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu, directorul Institutului Yunus Emre din România, Mustafa Yidiz, Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, șef de secție în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constantin Aurel Mototolea, responsabil științific și reprezentant al Muzeului Carsium - Cetatea Hârșova, Constantin Nicolae, oameni de afaceri turci și numeroși invitați..

În discursul său din cadrul ceremoniei, ambasadorul Republicii Turcia la București, Excelența Sa Ozgur Kivanc Altan, a subliniat că relațiile culturale dintre Turcia și România se consolidează pe zi ce trece. El a afirmat că astfel de proiecte durabile și constructive contribuie la întărirea prieteniei dintre cele două țări, evidențiind totodată rolul important pe care îl are Institutul Yunus Emre în acest proces.

Subprefectul județului Constanța, Șenol Ali, a declarat că parteneriatele culturale contribuie semnificativ la protejarea și promovarea patrimoniului istoric comun și a subliniat importanța continuării proiectului. Originar din zonă și cu copilăria petrecută la Hârșova, Șenol Ali a împărtășit amintiri din copilărie legate de cetate.

Primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu, și-a exprimat satisfacția că Cetatea Hârșova a devenit mai vizibilă pentru vizitatorii internaționali și a subliniat că proiectul reprezintă un câștig important pentru promovarea orașului.

Reprezentantul Muzeului Carsium - Cetatea Hârșova, Constantin Nicolae, a subliniat că accesibilitatea siturilor de patrimoniu cultural în mai multe limbi este deosebit de importantă pentru turism și promovare. Totodată, el a evidențiat semnificația istorică a reintroducerii limbii turce în cetate, care s-a aflat timp de îndelungați ani sub administrație otomană.

La rândul său, directorul Institutului Yunus Emre din România, Mustafa Yildiz, a subliniat că introducerea limbii turce la Cetatea Hârșova nu reprezintă doar un simplu proiect de traducere tehnică, ci o expresie concretă a respectului față de istoria comună și a prieteniei dintre Turcia și România. Yildiz a arătat că Cetatea Hârșova a fost, de-a lungul secolelor, un loc de întâlnire al mai multor civilizații, iar de acum înainte vizitatorii turci vor putea descoperi acest patrimoniu într-un mod mai autentic, prin intermediul propriei limbi. El a adăugat că proiectul 'Ghidul meu este limba turcă' continuă să aducă patrimoniul cultural al României mai aproape de vorbitorii de limbă turcă, contribuind atât la promovarea turismului românesc, cât și la creșterea numărului de turiști turci care aleg să viziteze România.

După ceremonia de tăiere a panglicii, participanții au degustat preparate din bucătăria turcească, iar dr. Erhan Akman a oferit un scurt recital la baglama, încântând invitații cu un moment muzical tradițional.

Proiectul 'Ghidul meu este limba turcă' se extinde la nivel național

Implementat de Institutul Yunus Emre în România, proiectul ' Ghidul meu este limba turcă' a fost introdus anterior la Muzeul Castelului Peleș, Muzeul de Artă din Constanța și Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa'. Odată cu includerea Cetății Hârșova, proiectul își continuă misiunea de a extinde accesul la informații în limba turcă în principalele obiective culturale și turistice din România.

Contribuție la diplomația culturală

Prin proiectul ' Ghidul meu este limba turcă', se urmărește facilitarea accesului turiștilor turci la muzeele și siturile istorice din România, precum și consolidarea relațiilor culturale dintre România și Turkiye. Zidurile de piatră ale Cetății Hârșova, care se înalță pe malul Dunării, rămân astăzi martore tăcute nu doar ale războaielor de odinioară, ci și ale dialogului dintre culturi, ale păstrării memoriei comune și ale prieteniei dintre România și Turcia. Iar limba turcă, care răsună din nou între zidurile cetății, îi întâmpină pe vizitatori ca unul dintre cele mai emoționante ecouri ale acestei istorii îndelungate.

Repere istorice ale Cetății Hârșova

Originile actualei Cetăți Hârșova se regăsesc în fortăreața romană Carsium, construită în timpul împăratului Traian.

Considerată unul dintre cele mai importante puncte militare de apărare ale frontierei dunărene a Imperiului Roman, Carsium și-a păstrat importanța și în perioada bizantină. Însă adevărata dezvoltare a Hârșovei a început la începutul secolului al XV-lea, odată cu intrarea sa sub stăpânirea otomană.

În anul 1417, orașul a intrat sub administrația otomană, devenind nu doar o cetate cucerită, ci, în scurt timp, unul dintre cele mai importante centre militare, administrative și comerciale ale Dobrogei.

Inginerii otomani au consolidat fortificațiile romane și bizantine și au construit noi bastioane adaptate războaielor de artilerie. În jurul cetății au fost ridicate moschei, mesciduri, hanuri, băi publice, medrese, prăvălii, instalații portuare și cartiere de locuințe. Astfel, mica garnizoană de pe malul Dunării s-a transformat, în doar câteva decenii, într-un prosper oraș de frontieră al Imperiului Otoman.

Orașul care l-a impresionat pe Evliya Celebi

Marele călător Evliya Celebi, care a vizitat Hârșova în anul 1651, descrie în Seyahatnâme ( Jurnalele de călătorie ) cetatea nu doar prin prisma importanței sale militare, ci și a vieții urbane. Impresionat de măreția fortificației ridicate pe stânci, el o numește 'cetatea care se înalță spre cer' și notează că prăpăstiile abrupte de pe latura vestică erau atât de impresionante, încât nimeni nu îndrăznea să privească în jos.

Unul dintre cele mai remarcabile detalii consemnate de Evliya Celebi este afirmația sa: 'Cetatea are un perimetru de trei mii de pași.' Multă vreme, istoricii au considerat această afirmație o exagerare. Însă planurile militare din secolul al XVIII-lea, descoperite în ultimii ani în arhivele din Ucraina și Rusia, au confirmat în mare măsură amploarea sistemului de fortificații descris de Evliya Celebi. Cercetările științifice au demonstrat că, spre deosebire de fragmentele de ziduri care se mai păstrează astăzi, Hârșova din perioada otomană era un oraș întins, înconjurat de fortificații.

Evliya Celebi descrie, de asemenea, bazarul, hanurile, băile publice, portul plin de viață și casele frumoase ale Hârșovei. În paginile sale, Hârșova nu apare doar ca o cetate militară, ci ca un mare oraș otoman, în care comerțul, diversitatea culturală și viața de zi cu zi coexistau într-un mod armonios.

Destinul Hârșovei s-a schimbat odată cu războaiele ruso-otomane. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, cetatea a fost asediată în repetate rânduri, iar bombardamentele intense ale artileriei ruse au provocat distrugeri considerabile fortificațiilor. După Tratatul de la Adrianopol din 1829, cetatea și-a pierdut în mare măsură importanța militară, iar în urma Tratatului de la Berlin din 1878, prin care Dobrogea a revenit României, s-a încheiat perioada de aproximativ 460 de ani de stăpânire otomană.

Deși astăzi s-a păstrat doar o parte a zidurilor cetății, cercetările arheologice și documentele istorice demonstrează că Hârșova a fost odinioară unul dintre cele mai importante și mai mari orașe otomane din Dobrogea.