Cum este transformat corpul de elită al Parlamentului în masă de manevră politică Spoliere economică premeditată!

București, 1 iulie 2026 - Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților, reprezentativ conform Sentinței civile nr. 7664/2023, în numele corpului de elită și carieră al funcționarilor publici parlamentari cu funcție de execuție, categorie profesională cu un grad înalt de calificare și expertiză, formulează dezacordul său categoric și imperativ față de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat la data de 25 mai 2026.

Calificăm dispozițiile proiectului de lege nu ca simple amatorisme, ci ca un atac premeditat, sistemic și fără precedent la adresa echilibrului puterilor în stat, de natură să inducă o deprofesionalizare ireversibilă a Parlamentului României - autoritate publică de importanță strategică în arhitectura statului de drept.

Eroarea de încadrare juridică: Atragem atenția că, în ceea ce privește funcția publică parlamentară de execuție, dispozițiile proiectului legii sunt construite pe confuzia deliberată între funcția contractuală politică, temporară și funcția publică parlamentară de carieră, permanentă.

Denunțăm public asimilarea profund eronată operată în cuprinsul proiectului de către experții Băncii Mondiale și ai Ministerului Muncii, care au suprapus conceptual și juridic cele două funcții distincte guvernate de regimuri incompatibile, strict diferențiate:

Consilierul politic (personal contractual):

Deține un mandat intuitu personae, dependent exclusiv de raportul de încredere cu parlamentarul în slujba căruia se află, realizează activități edictate de parlamentarul cu care lucrează direct (este asimilat consilierului, asistentului ministrului), nu este angajat prin concurs, vine odată cu parlamentarul și pleacă odată cu el, la expirarea mandatului. Nu este supus niciunui regim de incompatibilități și interdicții, fiind extras din sfera rigorilor de ocupare a postului prin concurs, precum și a obligației de transparență patrimonială (nu depune declarații de avere și interese).

Corpul funcționarilor publici parlamentari, în special consilierul parlamentar realizează activități de importanță strategică națională, reprezentând vectorul de continuitate și coerență instituțională.

Funcționarul public parlamentar accede în funcție exclusiv prin concurs și este supus celui mai drastic și restrictiv regim de incompatibilități, interdicții și obligații statuate prin lege organică (îi sunt interzise activitățile politice, comerciale, exercitarea de funcții în regii autonome sau consilii de administrație, nu poate fi angajat în nicio altă funcție remunerată din fonduri publice, depune declarații de avere și interese).

Participă nemijlocit la elaborarea și fundamentarea actelor normative, analiza, corelarea și integrarea amendamentelor în fluxul legislativ, asigurând tehnica legislativă (conform Legii nr. 24/2000) și coerența sistemului normativ;

Asigură suportul direct și asistă comisiile permanente, speciale și de anchetă în exercitarea atribuțiilor constituționale; în această configurație constituțională, funcția publică parlamentară reprezintă o extensie funcțională și tehnică a exercitării mandatului reprezentativ, distinctă structural de funcția publică executivă orientată predominant către aplicarea și executarea normei juridice;

Desfășoară activități de analiză juridică și de constituționalitate de înaltă complexitate, evaluând constituționalitatea proiectelor de acte normative, compatibilitatea acestora cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE);

Este direct implicat în procedurile de control parlamentar exercitate asupra executivului (prin instrumente constituționale - întrebări, interpelări, moțiuni, audieri în comisii etc);

Este direct implicat în procedurile, mecanismele, activitățile și logistica diplomației parlamentare, în cadrul relațiilor externe parlamentare, asigurând suportul tehnic în planificarea, coordonarea și derularea relațiilor externe parlamentare. Consilierul parlamentar asigură suportul tehnic, substanța documentară (briefing-uri, dosare de țară, poziții oficiale) și expertiza procedurală în mecanismele complexe ale cooperării bilaterale (grupuri de prietenie) și multilaterale (în adunări parlamentare de anvergură globală și regională precum APCE, OSCE, UIP, APF etc);

Participă la activitățile procedurale de ridicare a imunității parlamentare sau a membrilor guvernului, în caz de percheziții, reținere, arestare sau trimitere în judecată, la cererea Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Consilierul parlamentar este cel care participă nemijlocit la întocmirea rapoartelor în baza probelor înaintate de Procurorul General, în această procedură fiind incidente și dispozițiile Legii 182/2002 privind informațiile clasificate, consilierii parlamentari fiind obligați să respecte secretul profesional;

Comisiile parlamentare de anchetă cercetează evenimente sau activități de interes public major (cazuri de corupție, abuzuri de putere, gestionarea frauduloasă de fonduri europene) din care rezultă, dacă este cazul, sesizări ale organelor de urmărire penală; consilierul parlamentar asigură fundamentarea juridică și derularea tuturor procedurilor parlamentare necesare pentru întocmirea acestor rapoarte.

Prin urmare, natura atribuțiilor consilierului parlamentar de carieră depășește sfera administrativ-birocratică comună, plasând ca dinamică și complexitate activitatea lui într-o zonă de interferență autorității judiciare. Subliniem că, din punctul de vedere al volumului total de interdicții, privări de drepturi economice colaterale și complexitate, responsabilitate și răspundere, statutul funcționarului parlamentar este similar cu cel din sistemul judiciar, fiind discriminat în raport cu acesta.

În timp ce alte categorii profesionale sunt exceptate în proiectul de lege de la scăderi sau plafonări datorită specificului activității, funcția publică parlamentară este retrogradată în piramida salarială, ceea ce constituie o afectare disproporționată a statutului său legal (prin dispozițiile proiectului legii salarizării, veniturile consilierilor parlamentari scad în medie cu 14%; grila propusă în proiect plasează funcționarul public parlamentar cu studii superioare sub nivelul unui grefier șef/grefier principal cu studii medii sau al unui administrator cu studii medii din familia ocupațională Cultură sau din administrația locală).

Potrivit jurisprudenței CCR, 'discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un privilegiu (a se vedea Decizia nr.62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr.49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la privilegiu (a se vedea Decizia nr.685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr.470 din 11 iulie 2012, și Decizia nr.164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr.296 din 23 mai 2013)'.

Prin urmare, privarea corpului de funcționari parlamentari - categorie cu o carieră specifică, individualizată, cu caracter de unicitate în sectorul bugetar, dar similară ca nivel de complexitate, responsabilitate, răspundere, nivel de interdicții și incompatibilități cu cea a corpului magistraților -, de un venit proporțional echitabil, în condițiile interdicției absolute de a desfășura alte activități remunerate din fonduri publice, constituie o veritabilă spoliere economică a statutului funcției.

Totodată, informăm decidenții politici că Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților a strâns semnăturile necesare pentru declanșarea grevei generale.

Revendicări:

1. Instituirea unei grile de salarizare autonome pentru funcția publică parlamentară, fundamentată și configurată pe complexitatea macro-sistemică, nivelul responsabilității, al restricțiilor și incompatibilităților și al răspunderii juridice.

2. Reconfigurarea poziționării în piramida salarială pe o treaptă superioară funcției publice generale, proporțional cu regimul strict al incompatibilităților și interdicțiilor aplicate funcționarului public parlamentar prin lege organică.

3. Garantarea și statuarea dreptului la evoluție în carieră prin mecanisme predictibile de avansare bazate pe expertiza tehnică și vechimea în specialitate.

4. Alinierea dispozițiilor la jurisprudența Curții Constituționale a României referitoare la salarizarea personalului din autoritățile de rang constituțional suprem.

5. Menținerea componentei de recunoaștere și motivare salarială a înaltei calificări academice (studii postdoctorale în domeniul de competență, titluri științifice și specializări internaționale în tehnică legislativă), ca instrument indispensabil pentru reținerea capitalului intelectual de elită înalt calificată în structurile statului român. România are nevoie de creiere, nu de exodul lor!

6. Depolitizarea reală și totală a administrației publice, la toate palierele instituționale și formarea unui corp de funcționari publici de carieră, profesioniști, total apolitici. Delimitarea totală și structurală a funcțiilor politice de funcțiile publice de carieră pentru a asigura o deplină stabilitate, neutralitate și profesionalizare a aparatului tehnic legislativ, instituirea de norme procedurale și administrative clare, diferite pentru cele două categorii. Singura funcție politică justificată este cea de demnitate publică, aleasă prin vot.

Diminuarea capacității tehnice a Parlamentului prin subfinanțare deliberată afectează direct calitatea actului normativ și reziliența instituțională a statului. Solicităm public reanalizarea proiectului și corectarea acestor vicii de viziune juridică.

Alina Grigorescu
Președinte
Sindicatul funcționarilor publici parlamentari din Camera Deputaților