Motorina mai scumpă împinge în sus prețul alimentelor, iar românii suportă costul întârzierilor politice

Scumpirea motorinei de la 1 iulie nu înseamnă doar un cost mai mare pentru șoferi. În multe stații de alimentare, prețul a crescut cu până la 36 de bani pe litru, ceea ce înseamnă aproximativ 18 lei în plus pentru un plin de 50 de litri. Însă adevăratul impact se vede în economie, deoarece motorina este combustibilul care pune în mișcare agricultura, transportul de marfă și întregul lanț de aprovizionare cu alimente.

Fiecare litru de motorină se regăsește în costurile lucrărilor agricole, în transportul materiilor prime, în depozitare, distribuție și livrarea produselor către magazine. Atunci când combustibilul se scumpește, presiunea asupra costurilor crește în toate aceste etape, iar o parte din aceste majorări ajunge, inevitabil, în prețul plătit de consumator.

Ordonanța de urgență nr. 19/2026 a instituit măsuri temporare pentru limitarea adaosului comercial la benzină și motorină în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2026 și permitea prelungirea acestora dacă situația de pe piață o impunea. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței (PL-x 339/2026) fusese adoptat de Senat încă din 20 aprilie și transmis Camerei Deputaților în procedură de urgență. Cu toate acestea, proiectul nu a parcurs la timp toate etapele parlamentare. Deși raportul comun al comisiilor sesizate trebuia depus până la 12 mai, proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților abia în ultima zi de lucru a sesiunii parlamentare, fără toate rapoartele necesare. În aceste condiții, votul final nu a mai putut avea loc înainte de expirarea măsurilor, iar Parlamentul a intrat în vacanță.

Consecințele au fost imediate. Odată cu încetarea măsurilor la 30 iunie, motorina a intrat pe un nou nivel de preț într-un context în care inflația era deja ridicată, iar costul vieții continua să crească. Într-o economie în care transportul depinde în mare măsură de motorină, orice majorare a prețului combustibilului influențează costurile de producție și distribuție. Acest lucru este ușor de observat în cazul produselor alimentare. Pâinea presupune consum de motorină pentru lucrările agricole, transportul cerealelor, distribuția făinii și livrarea produsului finit. Laptele implică transport pentru colectare, procesare și distribuție. Același mecanism se regăsește la legume, fructe, carne, ouă, ulei sau zahăr. Fiecare etapă logistică adaugă costuri care se reflectă, într-o măsură mai mare sau mai mică, în prețul de la raft. În timp ce plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost menținută, măsurile privind piața carburanților au expirat. Or, limitarea adaosului comercial la finalul lanțului de distribuție nu poate elimina costurile suplimentare generate anterior de transport, energie, depozitare și logistică.

Succesiunea evenimentelor ridică întrebări legitime privind modul în care a fost gestionat acest proiect legislativ. Senatul a adoptat legea în aprilie, termenul pentru raport era 12 mai, măsurile expirau la 30 iunie, însă proiectul a ajuns în plenul Camerei Deputaților abia în ultima zi a sesiunii și fără documentația completă necesară votului final.

Rezultatul este resimțit deja în economie. Pentru transportatori, majorarea se calculează la sute sau chiar mii de litri consumați. Pentru fermieri, ea înseamnă costuri mai mari pentru lucrările agricole. Pentru producători și comercianți, înseamnă cheltuieli suplimentare cu aprovizionarea și distribuția. În cele din urmă, aceste costuri sunt suportate de consumatori prin prețurile produselor pe care le cumpără zilnic.

Motorina nu este doar un combustibil pentru autovehicule, ea reprezintă un cost esențial al producției și transportului. Din acest motiv, evoluția prețului carburanților și evoluția prețurilor alimentare nu pot fi analizate separat. Între cele două există o legătură economică directă, iar efectele acesteia sunt resimțite, în final, de fiecare familie din România.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui