Proiect USR pentru descentralizarea și depolitizarea sistemului de educație: Concursurile pentru directori să fie organizate direct de școli

Deputata USR de Vrancea Corina Atanasiu, alături de deputații Ciprian Rigman și Vlad Șendroiu, propune o reformă a modului în care sunt selectați directorii unităților de învățământ, prin transferarea organizării concursurilor de la inspectoratele școlare către consiliile de administrație ale școlilor.

Unul dintre mecanismele care mențin sistemul de educație blocat este modul în care sunt selectate și numite conducerile școlilor. În sistemul actual, decizia aparține inspectoratelor școlare județene, iar inspectorii generali sunt numiți politic, nu prin concurs. În consecință, competența este adesea înlocuită de apartenența la rețele de influență în procesul de selecție a conducerii școlilor.

Consecința este una sistemică: directorul unei școli răspunde, în primul rând, în fața celui care l-a numit, nu în fața comunității pe care o deservește. Fiecare schimbare de putere la nivel județean a fost însoțită, în mod predictibil, de schimbarea directorilor de școli, indiferent de performanțele acestora, de nevoile unității de învățământ sau de interesul elevilor.

Prin această propunere legislativă, USR urmărește să schimbe logica după care funcționează conducerea unei școli, nu doar să modifice câteva articole din lege. Pornind de la principiul că cei mai interesați de performanța unei școli sunt cei care fac parte din comunitatea sa precum cadrele didactice, părinții, reprezentanții comunității și, mai ales, elevii, proiectul transferă decizia privind conducerea școlii către Consiliul de Administrație al unității de învățământ.

Concret, concursul pentru funcția de director va fi organizat la nivelul școlii, de către Consiliul de Administrație. Criteriile de selecție vor fi stabilite în funcție de nevoile specifice ale fiecărei unități de învățământ, nu printr-o metodologie uniformă aplicată de la nivel județean. Astfel, directorul ales va fi cel mai potrivit pentru școala respectivă, nu cel mai convenabil pentru o structură administrativă.

Totodată, contractul de management educațional, care va cuprinde indicatori de performanță clari, asumați și evaluați anual, va fi încheiat cu Consiliul de Administrație al școlii. Directorul va răspunde în fața comunității școlare pe baza unor obiective măsurabile, nu în fața unui for extern, pe baza unor criterii discreționare.

Funcția de director este separată de cea de președinte al Consiliului de Administrație. Președintele CA va fi ales prin vot secret dintre membrii consiliului. Această separare instituie un mecanism real de control intern și garantează că directorul răspunde în fața unui for independent, cu competențe și legitimitate proprii. Decizia privind numirea și revocarea directorului aparține Consiliului de Administrație, în timp ce autoritatea publică locală își păstrează atribuțiile de evaluare și supraveghere, fără drept de decizie unilaterală asupra conducerii școlii.

În ansamblu, acest proiect legislativ transformă meritocrația dintr-un principiu declarat într-unul aplicat în funcționarea sistemului de educație.
Propunerea nu redistribuie influența politică în sistem, ci urmărește eliminarea acesteia. Descentralizarea este un principiu democratic fundamental. O comunitate care își alege conducerea școlii își asumă în mod direct responsabilitatea pentru dezvoltarea acesteia. În schimb, atunci când conducerea este impusă din exterior, comunitatea devine un simplu spectator al propriului sistem de educație. Din perspectivă europeană, România se numără printre puținele state membre în care numirea directorilor de școli este mediată politic la nivel județean. Această propunere legislativă nu inventează un model nou, ci îl preia pe cel care și-a dovedit eficiența.

Pentru că în centrul oricărei decizii privind școala trebuie să se afle cel pentru care școala există: elevul.