CONAF: România își restrânge baza de forță de muncă activă

Creșterea categoriei casnicelor explică aproape jumătate din avansul populației inactive de 15 ani și peste

Datele publicate astăzi de Institutul Național de Statistică privind participarea populației la activitatea economică transmit un semnal economic care depășește interpretarea statistică obișnuită. Comparativ cu anul 2024, populația ocupată a României a scăzut cu aproape 159.000 de persoane, în timp ce populația inactivă de 15 ani a crescut cu peste 95.000, iar numărul șomerilor a crescut cu aproape 50.000 de persoane.

În interiorul acestor evoluții se află însă indicatorul care merită cea mai mare atenție. Numărul persoanelor încadrate în categoria casnice a crescut într-un singur an cu peste 45.000 de persoane, de la 1,316 milioane în 2024 la 1,361 milioane în 2025. Aproape 98% dintre acestea sunt femei. Aceasta înseamnă că aproape jumătate din creșterea populației inactive este explicată de majorarea acestei singure categorii.

Creșterea categoriei casnicelor are loc într-un an în care deficitul de forță de muncă continuă să fie invocat drept una dintre principalele frâne ale dezvoltării economice. Tocmai această suprapunere transformă indicatorul dintr-o statistică socială într-un indicator economic de prim ordin.

Munca acestor femei nu dispare atunci când ies din statistica ocupării - se mută în gospodărie, în îngrijirea copiilor și a vârstnicilor. Este infrastructura invizibilă pe care economia se sprijină fără să o contabilizeze. Când această infrastructură crește, nu asistăm la o retragere din piața muncii, ci la o transferare de valoare economică într-o zonă pe care statul nu o măsoară și nu o susține.

În același timp, populația de 15 ani și peste a scăzut cu doar 14.000 de persoane, rămânând aproape neschimbată, ceea ce arată că deteriorarea nu poate fi explicată exclusiv prin evoluțiile demografice. În schimb, economia a pierdut aproape 159.000 de persoane din populația ocupată, în timp ce inactivitatea și șomajul au crescut cumulativ cu aproape 145.000 de persoane. Datele INS arată că problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică.

Raportul INS mai evidențiază un fenomen relevant pentru mediul de afaceri: reducerea ocupării se regăsește în principal în categoria patronilor și lucrătorilor pe cont propriu, în timp ce numărul salariaților rămâne relativ stabil. Acest lucru indică o erodare a bazei productive interne și a capacității economiei de a genera inițiativă antreprenorială și valoare adăugată.

'Raportul INS este nota de plată a unor decizii amânate ani la rând. Nu este o fotografie statistică. Ani la rând, politicile publice au tratat participarea la piața muncii ca pe o consecință a creșterii economice, nu ca pe una dintre condițiile ei. Dacă populația ocupată scade, inactivitatea crește, iar categoria casnicelor avansează într-un singur an cu peste 45.000 de persoane, concluzia este clară: România își restrânge propria bază de forță de muncă activă. Acest fenomen nu mai poate fi interpretat exclusiv ca o problemă socială. Înseamnă mai puțini contribuabili, productivitate mai redusă și o economie care își diminuează propriul potențial de creștere. Joseph Stiglitz a demonstrat, în 'Costul inegalității', că subutilizarea capitalului uman nu este un rezultat inevitabil al pieței, ci consecința unor politici - și că se plătește în producție și în creștere pierdute. Aici mecanismul este identic: o rezervă de forță de muncă ținută în afara economiei nu este o chestiune socială, ci un cost pe care România îl suportă an de an, prin decizie sau prin lipsa ei. Aceasta este linia pe care CONAF o trasează astăzi: participarea femeilor la piața muncii este o agendă economică națională. Cine ignoră această realitate întârzie rezolvarea uneia dintre cele mai costisitoare vulnerabilități structurale ale economiei românești, și administrează declinul.' - dr. ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF

Raportul 'Starea economică a femeii în România - 2026', aflat în curs de finalizare, analizează impactul economic al participării reduse a femeilor pe piața muncii, costurile macroeconomice ale inactivității și măsurile prin care această rezervă de capital uman poate fi valorificată în beneficiul competitivității economiei românești.


Despre CONAF:

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele CONAF, amintim 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', Forumul '24 Trends for 2024', SupraTAX, 'DigitalUP' 'Pactul pentru Muncă' - în parteneriat cu FPPG, 'Pactul pentru Educație Antreprenorială' , 'Romanian Venture Forum' seria de dialoguri deschise, 'Turismul Românesc: Între impas și oportunitate', ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

Consiliul Director CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Nicoleta Munteanu, Marius Ghenea, Anca Damour, Tatian Diaconu, Hildegard Brandl, Daniela Marișcu, Gabriel Biriș, Dan Oros, Gorkem Oran, Theodora Popa