Proiect co-inițiat de USR pentru protecția minorilor în utilizarea serviciilor rețelelor sociale

Pe măsură ce tot mai mulți minori au acces la diferite rețele sociale și platforme de social-gaming se înmulțesc și avertizările potrivit cărora există riscuri semnificative pentru sănătatea mintală, pentru dezvoltarea emoțională și chiar pentru siguranța copiilor. În acest context, deputata USR Monica Berescu a co-inițiat un proiect de lege pentru protejarea minorilor prin reducerea expunerii acestora la conținut nociv, la mecanisme de dependență digitală și interacțiuni online cu potențial periculos.

'Am construit această inițiativă pornind de la o întrebare simplă: dacă nu am lăsa un copil de 10 ani singur într-un loc periculos, de ce l-am lăsa neprotejat într-un spațiu online unde poate fi manipulat, hărțuit sau exploatat? Când aproape jumătate dintre copii petrec peste 6 ore pe zi în mediul online, iar aproape unul din doi a fost victima hărțuirii online, nu mai putem lăsa părinții să ducă singuri această povară. Este și responsabilitatea statului, dar și a marilor platforme digitale. Acest proiect nu este despre a interzice tehnologia, ci despre a pune pe primul loc interesul superior al copilului. Așa cum avem reguli pentru siguranța copiilor în lumea reală, trebuie să avem reguli și în lumea digitală', declară deputata USR Monica Berescu.

Proiectul, semnat de parlamentari de la mai multe partide, stabilește pragul de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale. Astfel, furnizorii de platforme online vor avea obligația să ia toate măsurile pentru a preveni accesul și utilizarea acestora de către minorii sub 15 ani. Pentru asta, furnizorii vor implementa mecanisme eficiente de verificare a vârstei (soluții deja utilizate sau în curs de testare la nivelul Uniunii Europene), fără colectarea altor date cu caracter personal.

Pentru adolescenții între 15 și 18 ani, furnizorii platformelor online vor trebui să asigure un acces progresiv, adecvat vârstei, prin setări diferențiate și măsuri sporite de protecție, inclusiv în ceea ce privește expunerea la conținut pornografic sau cu caracter sexual explicit, la conținut extrem, violent sau care poate genera riscuri pentru sănătatea mintală ori siguranța minorilor. De asemenea, pentru această categorie de vârstă vor fi implicit dezactivate publicitatea țintită (bazată pe profilare) și funcționalitățile de mesagerie directă din partea unor utilizatori care nu sunt în lista de conexiuni aprobate.

ANCOM și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sunt instituțiile care vor avea atribuții să verifice cum sunt aplicate măsurile prevăzute de lege.

În cazul în care furnizorii de platforme online nu își îndeplinesc obligațiile, ANCOM va dispune, în prima fază, măsuri de conformare și un termen pentru implementarea acestora.

Apoi, în a doua fază, pentru furnizorii care nu au calitatea de platforme online foarte mari (așa cum sunt definite de Regulamentul UE), vor putea fi decise amenzi (de la 0,5% până la 2% din cifra de afaceri anuală globală) sau suspendarea serviciilor pe teritoriul României. Pentru furnizorii de platforme online foarte mari, aplicarea sancțiunilor pecuniare se va realiza în conformitate cu competențele Comisiei Europene.

La nivel european, măsuri similare au fost adoptate recent de Parlamentul francez, iar per ansamblul Uniunii Europene se conturează tot mai clar o direcție de politică publică orientată către stabilirea unor limite de vârstă efective pentru accesul la rețelele sociale.

Studiile 'Salvați Copiii' România arată că utilizarea rețelelor sociale începe, în medie, în jurul vârstei de 5 ani, mult sub pragurile minime stabilite formal de platforme. În ceea ce privește intensitatea utilizării, 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar în perioadele de vacanță o parte dintre aceștia ajung la 8-10 ore zilnic.

Printre fenomenele asociate utilizării rețelelor sociale se numără hărțuirea online (cyberbullying) - 79% dintre elevi declară că au asistat la astfel de situații pe rețelele sociale, iar 45% dintre copii afirmă că au fost victime ale cyberbullying-ului frecvent. De asemenea, grooming-ul (contactarea și manipularea minorilor de către adulți în scopul exploatării sexuale sau emoționale), expunerea la comportamente riscante sau participarea la provocări periculoase sunt fenomene răspândite pe rețelele sociale.