Rezerva de acasă

România atrage lucrători din state terțe și pariază pe automatizare, în timp ce ține în afara economiei una dintre cele mai mari rezerve de capital uman pe care le are deja. Totul începe cu o creșă.

România caută soluții pentru deficitul de forță de muncă în imigrație, digitalizare și automatizare. În același timp, privează economia de una dintre cele mai importante rezerve interne de creștere economică: participarea femeilor pe piața muncii.

Țara noastră înregistrează al treilea cel mai mare decalaj de ocupare dintre femei și bărbați din Uniunea Europeană, de 18,1 puncte procentuale, după Italia și Grecia. În cazul femeilor cu copii mici, rata de ocupare este de aproximativ 57%, comparativ cu aproape 70% la nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat. În mediul rural, doar 44% dintre femei sunt ocupate, față de aproximativ 65% în Uniunea Europeană (sursa: Eurostat). Aceste diferențe măsoară o parte din capitalul uman pe care economia românească îl lasă neproductiv.

Una dintre cauzele structurale este infrastructura insuficientă de educație și îngrijire timpurie. În România, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiază de servicii formale de îngrijire, comparativ cu 39,3% media Uniunii Europene. În plus, România și-a stabilit pentru anul 2030 o țintă națională de 22,5%, în timp ce obiectivul european urmărit este de 45%.

În economiile dezvoltate, infrastructura de îngrijire nu mai este privită exclusiv ca o politică socială. Ea este tratată ca infrastructură economică, deoarece permite participarea la muncă, extinde baza de contribuabili, susține productivitatea și contribuie la creșterea economică. Dacă această infrastructură lipsește, economia pierde forță de muncă înainte ca aceasta să poată produce valoare adăugată.

În România, responsabilitatea îngrijirii copiilor continuă să revină în mod disproporționat femeilor. Pentru multe dintre ele, revenirea la locul de muncă nu este limitată de lipsa competențelor sau a oportunităților profesionale, ci de lipsa unor servicii accesibile de educație și îngrijire timpurie. Cercetările laureatei Premiului Nobel pentru Economie, Claudia Goldin, arată că disponibilitatea acestor servicii influențează direct participarea femeilor pe piața muncii și evoluția veniturilor lor pe termen lung.

Acesta este și motivul pentru care unul dintre cele mai mici decalaje salariale de gen din Uniunea Europeană, de 3,6%, nu poate fi interpretat izolat ca dovadă a unei egalități economice aproape atinse. Decalajul salarial se calculează exclusiv pentru persoanele angajate. Atunci când participarea femeilor la piața muncii este redusă, indicatorul salarial surprinde doar realitatea celor care au reușit deja să intre în economie.

'România vorbește aproape zilnic despre deficitul de forță de muncă, dar ignoră una dintre cele mai mari rezerve de capital uman pe care le are deja. Competitivitatea unei economii nu se construiește doar prin investiții în fabrici, autostrăzi sau tehnologie. Se construiește și prin infrastructura care le permite oamenilor să muncească. Pentru sute de mii de părinți, această infrastructură începe cu o creșă.

Fiecare loc care lipsește într-o creșă poate însemna un părinte care își amână întoarcerea la muncă, un angajator care nu găsește personal, taxe și contribuții care nu ajung la buget și valoare economică pe care România o pierde înainte să o producă.

Educația și îngrijirea timpurie nu sunt doar politici sociale. Sunt infrastructura participării economice. Țările care au înțeles acest lucru au investit în creșe nu doar pentru a sprijini familiile, ci pentru a crește ocuparea, productivitatea și competitivitatea economiei. România nu își poate permite să trateze una dintre cele mai profitabile investiții publice ca pe o simplă cheltuială. Costul inacțiunii este plătit în fiecare zi prin mai puțini oameni în câmpul muncii, mai puțină creștere economică și mai puține oportunități pentru generațiile care vin.- dr. ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF.

'Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe nu trebuie privită ca o pierdere de venituri la buget, ci ca o măsură cu randament fiscal și economic. Un părinte care se poate întoarce mai repede la muncă produce valoare, plătește taxe și contribuții, iar un copil care are acces la educație timpurie are șanse mai mari să devină un adult activ economic.

În același timp, această măsură susține natalitatea, ocuparea și competitivitatea. Sunt puține instrumente fiscale care pot produce efecte simultane asupra pieței muncii, educației și bazei viitoare de contribuabili. Creditul fiscal pentru creșe și grădinițe este unul dintre ele.'- Gabriel Biriș, Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL, membru al Consiliului Director CONAF
Analiza impactului economic al participării reduse a femeilor pe piața muncii, al infrastructurii de educație și îngrijire timpurie și al costului muncii de îngrijire neremunerate face parte din raportul 'Starea economică a femeii în România - 2026', aflat în curs de finalizare.

Despre CONAF:

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele CONAF, amintim 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', Forumul '24 Trends for 2024', SupraTAX, 'DigitalUP' 'Pactul pentru Muncă' - în parteneriat cu FPPG, 'Pactul pentru Educație Antreprenorială' , 'Romanian Venture Forum' seria de dialoguri deschise, 'Turismul Românesc: Între impas și oportunitate', ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

Consiliul Director CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Nicoleta Munteanu, Marius Ghenea, Anca Damour, Tatian Diaconu, Hildegard Brandl, Daniela Marișcu, Gabriel Biriș, Dan Oros, Gorkem Oran, Theodora Popa