ACDD: Reforma privind conflictele de interese ale demnitarilor și funcționarilor, adoptată în contextul aderării la OCDE, riscă să rămână doar pe hârtie

Raportul ACDD arată că Legea nr. 189/2025 a creat pentru prima dată un cadru general privind restricțiile pre- și postangajare în sectorul public, însă primele 6 luni de la intrarea în vigoare indică practici neunitare, lipsă de claritate și faptul că mecanismul declarațiilor este încă folosit foarte puțin

Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă (ACDD) a publicat raportul 'Implementarea restricțiilor pre- și postangajare: practici și provocări', prima monitorizare independentă privind aplicarea Legii nr. 189/2025 în domeniul prevenirii situațiilor de conflicte de interese. Aceste reguli urmăresc să prevină situațiile în care un funcționar sau demnitar ajunge să controleze, autorizeze, supravegheze sau încheie contracte cu o companie privată cu care a avut relații anterioare ori, după plecarea din funcția publică, folosește informațiile și contactele la care a avut acces în beneficiul unui angajator privat.

Legea nr. 189/2025 a fost adoptată pentru a răspunde recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind consolidarea managementului conflictelor de interese pre- și postangajare ale demnitarilor și funcționarilor care gestionează banii publici și resursele publice. Totuși, raportul ACDD arată că adoptarea legii nu este suficientă. Dacă aplicarea rămâne neclară, neunitară și insuficient sprijinită prin ghiduri, instruire și instrumente practice, România riscă doar să bifeze o reformă importantă legată de aderarea la OCDE, fără ca obiectivul de integritate publică să fie pe deplin atins.

'Așteptarea partenerilor internaționali și a cetățenilor nu este doar existența legii care să prevină folosirea funcției publice pentru avantaje private, favorizarea unor companii sau riscuri clientelare, ci funcționarea efectivă a mecanismului. O lege aplicată neunitar, fără clarificări metodologice și fără capacitate administrativă, nu poate fi considerată o implementare a standardelor de integritate urmărite în procesul de aderare la OCDE', a declarat Radu Nicolae, președintele ACDD.

Principalele constatări ale raportului:

1. Implementarea legii este inegală: consiliile județene par mai avansate decât ministerele și întreprinderile de stat.
În rândul ministerelor analizate, doar jumătate adoptaseră o procedură dedicată privind restricțiile pre- și postangajare. Două ministere aveau proceduri în curs de elaborare sau neaprobate, trei au oferit răspunsuri neclare, iar două au contestat aplicabilitatea legii. În cazul consiliilor județene, 26 din 34 aveau procedura adoptată sau în curs de actualizare. În cazul întreprinderilor publice, aproximativ jumătate dintre cele 31 de entități respondente aveau o procedură adoptată sau în actualizare, în timp ce alte entități nu dețineau proceduri, nu au transmis suficiente informații sau au contestat aplicabilitatea legii la nivelul lor.

2. Unele entități contestă că trebuie să aplice legea și refuză să comunice informații relevante.
Raportul arată că unele autorități de reglementare, întreprinderi publice și bănci de stat au avut poziții diferite sau restrictive privind comunicarea datelor și recunoașterea aplicabilității cadrului legal. Această practică neunitară este un semnal de alarmă: dacă instituțiile nu înțeleg în mod uniform cui se aplică legea și ce obligații au, mecanismul nu poate funcționa ca instrument real de prevenire a conflictelor de interese.

3. Legea ridică probleme practice serioase care trebuie clarificate rapid.

Printre principalele dificultăți identificate se află exceptarea demnitarilor și funcționarilor aflați în funcție la momentul intrării în vigoare a legii de la aplicare acesteia, frecvența depunerii declarațiilor, rolul concret al persoanei responsabile, nivelul de verificare a declarațiilor, modalitatea de sesizare a Agenției Naționale de Integritate și gradul de detaliere al listei activităților desfășurate în ultimele 12 luni pe baza căruia sunt identificate conflictele de interese.

Monitorizarea realizată de ACDD s-a bazat pe 84 de răspunsuri primite de la entități vizate de lege: 14 ministere, 34 de consilii județene, 3 autorități de reglementare, 31 de întreprinderi de stat și 2 bănci de stat.

ACDD recomandă Ministerului Justiției și Agenției Naționale de Integritate să emită rapid clarificări și instrumente metodologice privind aplicarea Legii nr. 189/2025. ACDD subliniază că scopul restricțiilor pre- și postangajare nu este blocarea mobilității profesionale între sectorul public și cel privat, ci prevenirea situațiilor în care funcția publică, informațiile confidențiale, relațiile instituționale sau influența acumulată sunt transformate în avantaje private nejustificate.

Raportul 'Implementarea restricțiilor pre- și postangajare: practici și provocări' este disponibil aici și a fost elaborat în cadrul proiectului 'Integrity Arrivals: A Framework for Transparency and Accountability addressing Revolving Door Practices / Integritatea în angajare: cadru pentru transparență și responsabilitate în gestionarea interdicțiilor pre și post-angajare', implementat de ACDD și finanțat prin programul Protecting EU Values and Fundamental Rights through Public Participation and Civil Society Assistance in Central Europe - PROTEUS al Transatlantic Foundation / German Marshall Fund of the United States, cofinanțat de Uniunea Europeană.

Persoane de contact: Andreea Gușă - andreea.gusa@acdd.ro sau Radu Nicolae - radu.nicolae@acdd.ro.

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.