GENEZA, un simbol al misiunii universității, al cercetării avansate din UPT și o nouă formă de artă prin inginerie

În urmă cu un an și jumătate, cercetători și cadre didactice de la Universitatea Politehnica Timișoara au surprins publicul prin realizarea unei statuete capabile să se miște fără motoare sau alte mecanisme clasice. Intitulată DEȘTEPTAREA, lucrarea a marcat 35 de ani de la începutul Revoluției Române. Astăzi, ca un imbold la absolvirea unei noi generații de ingineri politehniști care urmează să facă pasul de la viața universitară la cea reală, aceeași echipă propune o nouă sculptură cinetică, GENEZA, menită să simbolizeze misiunea universității.
Statuetele sunt realizate din aliaje cu memorie, materiale care pot recupera forma pe care o aveau înainte de o deformare plastică, printr-o simplă încălzire. Grupul de studenți și cercetători care a realizat sculpturile este coordonat de prof.dr.ing. Corneliu Marius Crăciunescu de la Departamentul Ingineria Materialelor și a Fabricației din cadrul Facultății de Mecanică a UPT.
Sculptura GENEZA are la bază o nouă direcție artistică, ce propune realizarea unor forme și volume active, generate prin proprietățile unor materiale avansate, transformate în mișcare. Această direcție a fost dezvoltată în cadrul Universității Politehnica Timișoara, reprezentând un pas important în conturarea unui nou domeniu definit ca Artă prin Inginerie (ArtIng), respectiv, în acest caz, MArtEng (Materials Art Engineering).

Lucrarea utilizează un fir din aliaj cu memorie a formei pentru redarea unei siluete care prinde viață în momentul încălzirii materialului. Forma finală este predefinită prin alegerea adecvată a compoziției și printr-un tratament termomecanic specific aplicat aliajului cu memorie a formei.

'Practic, atunci când am realizat această statuetă, împreună cu colegii, am avut două obiective: pe de o parte dorința de a materializa, printr-un simbol, misiunea pe care și-o asumă universitatea din punct de vedere al formării oamenilor, a caracterelor, a profesioniștilor în domeniul ingineriei, iar pe de altă parte să arătăm că materialele pot avea o viață a lor și că această viață poate fi controlată de noi și într-un mod artistic', a declarat prof.dr.ing. Corneliu Marius Crăciunescu, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România.
Mișcarea nu este generată de motoare, ci de proprietățile intrinseci ale materialului, a cărui compoziție și ale cărui tratamente termice sunt concepute astfel încât acesta să adopte o formă predefinită atunci când este încălzit.

Aliajele cu memorie a formei reprezintă o categorie specială de materiale cvasi-inteligente, numite și materiale istețe, care au capacitatea de a reveni la o formă anterioară după ce au suferit o deformare plastică, prin simpla încălzire la o temperatură mai mare decât cea critică, specifică pentru compoziția particulară a aliajului. Datorită multitudinii de proprietăți, efectul de memorie a formei fiind doar una dintre ele, aceste materiale au aplicații diverse, de la industria biomedicală și cea aerospațială până la sectorul auto și industria bunurilor de larg consum.

Unicitatea proiectului constă în modul prin care proprietățile acestor materiale au fost puse în valoare pentru o aplicație cu o temă specifică domeniului artistic și folosind mijloace de acționare inovative pentru controlul modificării formei, atât la încălzire cât și la răcire.

De altfel, colectivul de cercetare a obținut mai multe brevete și a depus cereri noi de brevetare pentru soluții tehnice care urmăresc extinderea gamei de proprietăți ale acestor materiale, contribuind astfel la generarea de noi funcționalități si identificandu-le noi aplicații.

Având în vedere biocompatibilitatea unor astfel de materiale cu memoria formei, ele pot fi utilizate într-o serie de aplicații biomedicale, de la fire ortodontice și stenturi, până la cleme pentru fixarea fracturilor.

Profesorul Crăciunescu a început cercetările în domeniul aliajelor cu memorie a formei în urmă cu peste 35 de ani, analizând si îmbunătățind aspecte care pornesc de la 'intimitatea' micro și nano-dimensională, până la cea aplicativ-inginerească, iar în prezent a atins și latura artistică. A susținut în Politehnica din Timișoara prima teză de doctorat în domeniul aliajelor cu memorie a formei din România și prima teză de abilitare în domeniul ingineriei din România, cu un subiect care a abordat domeniul aliajelor cu memorie a formei de la universul nano, la cel macrodimensional.

În cadrul Universității Politehnica Timișoara, profesorul Crăciunescu predă de mulți ani capitole dedicate aliajelor cu memorie a formei în cursul Proprietățile Materialelor, destinat studenților specializării Știința și Ingineria Materialelor din Facultatea de Mecanică. Experimentele captivante prezentate de profesor îi fascinează pe studenți și îi inspiră să exploreze aceste materiale inovatoare.

Laboratorul pe care l-a dezvoltat în cadrul Universității Politehnica Timișoara permite descoperirea de noi materiale, inclusiv din categoria de aliaje cu memoria formei, realizarea lor prin diverse procedee de fabricare, caracterizarea acestora cu mijloace avansate de investigare și utilizarea în aplicații diverse, precum cea prezentată.