În exercitarea rolului său de vector de informare a opiniei publice asupra aspectelor de interes chinologic, contribuind astfel la promovarea deținerii responsabile a câinilor, a siguranței publice, a bunăstării animalelor și a prevenirii atacurilor canine, de autoritate tehnică și profesională în domeniul chinologic și de prestator al serviciului de interes public de evaluare, încadrare și înregistrare a câinilor periculoși și agresivi, Asociația Chinologică Română (AChR), afiliată la Federația Chinologică Internațională (FCI), emite prezentul

COMUNICAT DE PRESÃ

Prevenirea atacurilor canine este responsabilitatea întregii societăți

Asociația Chinologică Română urmărește cu îngrijorare informațiile apărute în spațiul public privind incidentul în care un copil în vârstă de 2 ani și 4 luni a fost internat în spital, cu rani grave, că urmare a mușcării sale de către un câine.

Asociația Chinologică Română este alături de copilul rănit și de familia acestuia în aceste momente dificile, își exprimă speranța că starea de sănătate a copilului vă evolua favorabil spre o însănătoșire grabnică și completă, astfel încât acest eveniment să rămână doar o amintire nefericită, fără alte consecințe asupra sănătății și dezvoltării sale ulterioare.

Considerăm că orice incident de acest fel trebuie analizat cu profesionalism, echilibru, obiectivitate și exclusiv pe baza împrejurărilor de fapt care vor fi stabilite de autoritățile competente, evitând concluziile pripite, stigmatizarea unor rase de câini și generalizările care pot induce în eroare opinia publică.

Astfel de evenimente trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru întreaga societate și să determine dezvoltarea unei veritabile culturi a prevenirii atacurilor canine, bazata pe educație, responsabilitate și cunoașterea comportamentului câinilor.

1. Siguranța copiilor începe cu responsabilitatea adulților

Copiii de vârstă foarte mică nu au capacitatea de a aprecia riscurile generate de apropierea unui câine, nu îi pot interpreta limbajul corporal și nu pot anticipa reacțiile acestuia în diferite situații. Din acest motiv, responsabilitatea revine întotdeauna adulților. Părinții, tutorii, rudele și, în general, toate persoanele care au în grija copii trebuie să asigure supravegherea
permanentă a acestora și să prevină orice situație care le poate pune în pericol integritatea fizică.

Asociația Chinologică Română recomandă că niciun copil să nu fie lăsat să interacționeze cu un câine fără supravegherea directă a unui adult și fără că persoana care deține sau controlează câinele să confirme că această interacțiune poate avea loc în condiții de siguranță.

2. Orice câine poate manifesta instinctul natural de apărare a teritoriului

Din punct de vedere etologic și chinologic, câinele este un animal social și teritorial. Indiferent de rasă sau de lipsa apartenenței la o rasă, numeroși căini manifestă instinctul natural de a proteja spațiul în care trăiesc, persoanele cu care conviețuiesc și bunurile aflate în acel teritoriu.

Din perspectiva câinelui, pătrunderea unei persoane necunoscute sau insuficient cunoscute în spațiul pe care îl consideră teritoriul sau poate reprezenta un stimul care declanșează un comportament defensiv.

Din acest motiv, Asociația Chinologică Română recomandă că accesul într-o proprietate în care se află câini să se realizeze numai după ce proprietarul se asigură că animalele sunt sub control efectiv și că prezența altor persoane, în special a copiilor, nu generează niciun risc.

3. OUG nr. 55/2002 nu califică automat drept agresiv un câine implicat într-un astfel de incident Asociația Chinologică Română consideră necesar să reamintească faptul că legislația română face distincție între agresivitatea neprovocata și reacțiile unui câine produse în anumite împrejurări expres prevăzute de lege. Potrivit art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 55/2002, simplul fapt că un câine a mușcat o persoană NU conduce automat la concluzia că acesta este un 'câine agresiv' în sensul actului normativ. Astfel, legiuitorul a prevăzut în mod expres că reacția unui câine la o provocare NU constituie agresivitate în sensul OUG nr. 55/2002.

În orice caz, calificarea faptică și juridică a comportamentului câinelui implicat în incidentul petrecut acum 2 zile trebuie realizată exclusiv de autoritățile competente, după analizarea tuturor circumstanțelor concrete ale incidentului și cu respectarea excepțiilor prevăzute de lege.

În egala măsură, Asociația Chinologică Română reamintește că NU există agresivitate de rasă și nici periculozitate de rasă. AGRESIVITATEA reprezintă o caracteristică individuală de comportament, iar PERICULOZITATEA rezulta din asocierea dintre agresivitatea manifestata de câine și capacitatea să fizica, determinata de talia și masa corporala a acestuia, de a produce vătămări grave integrității fizice ori chiar decesul unei persoane sau al unui animal domestic. Din acest motiv, AGRESIVITATEA unui câine trebuie evaluata individual, prin raportare la comportamentul concret al acestuia și nu prin raportare la rasa căreia îi aparține sau la aspectul sau exterior.

4. Cauzele agresivității și modalitățile de prevenire și corectare a acestui comportament nedorit AChR subliniază că agresivitatea NU reprezintă o caracteristică a unei rase canine, ci o caracteristică INDIVIDUALÃ de comportament a fiecărui câine, influențată de un ansamblu complex de factori genetici, educaționali, sociali, comportamentali și de mediu. Din acest motiv, prevenirea agresivității începe încă din primele săptămâni și luni de viață ale câinelui, printr-o creștere echilibrată, lipsită de violență și bazată pe socializare, educație și interacțiuni pozitive cu oamenii și cu alte animale.

Socializarea timpurie reprezintă unul dintre cele mai importante procese din dezvoltarea comportamentală a unui câine. Ea presupune expunerea graduală, controlată și repetată a puiului la persoane de vârste diferite, inclusiv copii, la alte animale, la medii și spatii diferite, la zgomote, vehicule, obiecte, persoane necunoscute, precum și la situații obișnuite de viață, astfel încât acestea să fie percepute că fiind normale și lipsite de pericol.

Totodată, socializarea presupune obișnuirea câinelui cu manipularea de către oameni, precum mângâierea, periajul, verificarea dinților, tăierea ghearelor, examinarea medicală veterinară și alte activități necesare pe parcursul vieții sale. Un câine insuficient socializat poate interpreta situații obișnuite că fiind amenințătoare și poate reacționa prin frică, evitare, hiperreactivitate, lătrat excesiv, comportamente defensive, tentative de intimidare sau chiar agresivitate. Modalitatea de creștere și întreținere a câinelui influențează, de asemenea, în mod decisiv dezvoltarea comportamentului acestuia. Izolarea socială, lipsa exercițiului fizic, lipsa stimulării mentale, ținerea prelungită în lanț sau în spatii improprii, lipsa interacțiunii cu oamenii ori cu alti câini, precum și lipsa unei educații consecvente pot favoriza apariția unor comportamente nedorite. La fel de important este că educația câinelui să fie realizată fără violență, intimidare, cruzimi sau alte rele tratamente.

Din punct de vedere etologic și comportamental, un câine expus în mod repetat la durere, frică, stres, insecuritate sau pedepse excesive poate dezvolta mecanisme exagerate de autoapărare și poate reacționa disproporționat la stimuli pe care un câine echilibrat i-ar tolera în mod normal. Comportamentele agresive pot fi favorizate și de competiția pentru resurse, precum hrană, apă, adăpostul, obiectele sau atenția proprietarului, de experiențele traumatizante anterioare, de reacțiile de frică ori de autoapărare, de apărarea puilor sau de așa-numita agresivitate de haită, atunci când mai mulți câini reacționează împreună.

Trebuie avută în vedere și că agresivitatea teritorială se manifestă că o reacție defensivă pe care un câine o poate manifesta atunci când percepe pătrunderea unei persoane necunoscute sau insuficient cunoscute în spațiul pe care îl consideră teritoriul sau ori al familiei cu care conviețuiește. Această reacție face parte din repertoriul comportamental natural al multor câini și poate fi accentuată de lipsa socializării, de experiențele anterioare, de modul de creștere și de absența controlului exercitat de proprietar.

AChR recomandă proprietarilor să solicite sprijinul Specialiștilor săi în Domeniul Chinologic încă de la apariția primelor semne de comportament problematic, precum frica excesivă, hiperreactivitatea, paza exagerată a resurselor sau a teritoriului, tentativele repetate de intimidare ori alte manifestări agresive. Intervenția timpurie poate preveni transformarea acestor manifestări într-un risc real pentru oameni sau animale.

AChR consideră că fiecare crescător, proprietar sau deținător de câine are responsabilitatea de a asigura condițiile necesare dezvoltării unui comportament echilibrat al câinelui.
Creșterea unui câine presupune nu doar hrănire și adăpost, ci și socializare, educație, interacțiune permanentă cu oamenii, respectarea nevoilor sale etologice și asigurarea bunăstării sale fizice și psihice. O astfel de abordare preventivă va reduce în mod real riscurile producerii unor atacuri canine și poate consolida o cultură a deținerii responsabile a câinilor în Romania.

5. Periculozitatea câinilor nu este determinată de rasă, ci de agresivitatea, talia și masa corporală a acestora, de responsabilitatea proprietarului și de prudența persoanelor care interacționează cu câinele

Experiența acumulată în peste două decenii de aplicare a OUG nr. 55/2002 confirmă faptul că atacurile canine grave implică câini din orice rasă sau metiși, NU doar câini din cele 3 tipuri și 9 rase considerate periculoase prin acest act normativ.

Asociația Chinologică Română atrage atenția asupra faptului că, în ultimii 24 de ani, aproximativ 9 din 10 atacuri canine au fost provocate de câini care NU aparțin tipurilor și raselor considerate periculoase de OUG nr. 55/2002. Această realitate demonstrează că actualul model legislativ instituit prin OUG nr. 55/2002, care stabilește periculozitatea unui câine pe baza apartenenței la rasă ('breed-related') NU asigură prevenția și protecția populației în 90% din cazuri, întrucât majoritatea covârșitoare a incidentelor grave sunt cauzate de câini aflați în afara sferei de aplicare a acestui act normativ, adică de câini considerați NEpericuloși.

Iată de ce, utilizarea unui astfel de incident nefericit și grav pentru a alimenta prejudecăți față de rasa American Staffordshire Terrier sau față de orice altă rasă canină, inclusă sau nu pe lista câinilor periculoși prevăzută de OUG nr. 55/2002, nu contribuie la creșterea siguranței publice, ci deturnează atenția de la cauzele reale ale producerii unor astfel de incidente și de la măsurile care pot preveni în mod efectiv repetarea lor.

Acestea sunt motivele pentru care Asociația Chinologică Română susține de mai mulți ani necesitatea reformării legislației naționale de la modelul bazat pe rasă ('breed-related') la modelul bazat pe comportamentul individual, talia și masa corporală a câinelui ('dog deed-related'), în care periculozitatea se determină în funcție de agresivitatea manifestată de câine, de talia și de masa acestuia, ca elemente care determină riscul producerii unor vătămări fizice sau chiar decesul persoanelor sau al animalelor domestice. În locul actualei reglementari bazate pe apartenență la rasa ('breed-related'), poziția tehnica și de specialitate a AChR este aceea că noțiunea de 'câine PERICULOS' trebuie definită prin raportare la comportamentul AGRESIV, talia și masa corporala a câinelui ('dog deed-related').

În concret, prin câine PERICULOS Asociația Chinologică Română înțelege câinele AGRESIV care are cel puțin 20 kg sau minimum 40 cm la greabăn, indiferent dacă câinele este de rasă sau nu. AChR consideră că simpla agresivitate nu este suficientă pentru a califica un câine drept PERICULOS, deoarece un câine de talie mică, desi poate manifesta un comportament agresiv, are, de regulă, o capacitate redusă de a produce vătămări grave unei persoane. În schimb, atunci când agresivitatea este manifestată de un câine de talie medie sau mare, adică un câine cu o greutate de peste 20 kg sau cu o înălțime de peste 40 cm la greabăn, care dispune de forța fizică necesară pentru a provoca leziuni grave prin mușcătură ori pentru a proiecta sau doborî la sol o persoană, în special un copil, o persoană vârstnică sau o alta persoană vulnerabilă, riscul pentru integritatea fizică a persoanelor și a animalelor domestice crește în mod substanțial.

De aceea, Asociația Chinologică Română solicită autorităților competente reformarea OUG nr. 55/2002, astfel încât legislația să permită evaluarea PREVENTIVÄ‚ a agresivității câinilor care prin talia și masa lor corporală pot prezenta un risc semnificativ pentru integritatea fizica a persoanelor, indiferent daca acești câini aparțin sau nu unei rase omologate.

Asociația Chinologică Română susține că evaluarea PREVENTIVÃ a AGRESIVITÃȚII ar trebui realizată de Specialiștii în Domeniul Chinologic ai AChR pentru TOȚI câinii cu o greutate de cel puțin 20 kg sau o înălțime de minimum 40 cm la greabăn, astfel încât proprietarii acestora să cunoască din timp nivelul de risc prezentat de câinii lor și să poată adopta măsurile necesare pentru reducerea acestuia și prevenirea unor tragedii similare. În cazul în care, în urma acestei evaluări, se stabilește că un câine cu o greutate de cel puțin 20 kg sau o
înălțime de minimum 40 cm la greabăn manifestă un comportament AGRESIV, acesta ar urma să fie încadrat în categoria câinilor PERICULOȘI, având în vedere riscul semnificativ pe care îl poate reprezenta pentru integritatea fizică a persoanelor și a animalelor domestice.

În acest mod, proprietarul unui câine încadrat în categoria câinilor PERICULOȘI vă fi informat cu privire la rezultatul evaluării și va avea posibilitatea de a adopta, înainte de producerea unor incidente grave, toate măsurile preventive prevăzute de OUG nr. 55/2002, inclusiv obligația de a conduce câinele în spațiile publice numai în lesă și cu botniță, precum și celelalte obligații stabilite de lege.

Asociația Chinologică Română subliniază că scopul acestei evaluări PREVENTIVE nu este sancționarea proprietarilor și nici îngreunarea condițiilor de creștere a câinilor PERICULOȘI, ci protejarea proprietarilor, a familiilor lor, a celorlalți cetățeni și a animalelor domestice, prin identificarea din timp a situațiilor de risc și adoptarea măsurilor preventive prevăzute de lege. În toate cazurile însă, un rol esențial îl au prudența și responsabilitatea tuturor persoanelor care interacționează cu căinii.

Respectarea regulilor elementare de siguranță în raport cu animalele în general și cu câinii în special, cunoașterea minimă a comportamentului canin, precum și educarea copiilor și a adulților cu privire la modul corect de interacțiune cu câinii reprezintă unele dintre cele mai eficiente mijloace de prevenire a atacurilor canine.

6. România are nevoie de educație privind comportamentul canin și interacțiunea oamenilor cu câinii Asociația Chinologică Română consideră că prevenirea atacurilor canine trebuie să devină un obiectiv de interes public. Aceasta presupune, în primul rând, educarea părinților cu privire la riscurile la care pot fi expuși copiii în preajma câinilor și la obligația de a-i supraveghea permanent atunci când interacționează cu aceștia, indiferent dacă câinii aparțin familiei, rudelor, prietenilor sau altor persoane. În egala măsură, este necesară educarea proprietarilor privind deținerea responsabilă a câinilor, exercitarea unui control efectiv asupra acestora și cunoașterea obligațiilor legale care le revin pentru prevenirea producerii unor incidente.

Totodată, populația trebuie informată cu privire la comportamentul natural al câinilor, la modul în care aceștia reacționează în diferite situații și la regulile elementare de interacțiune în condiții de siguranță, astfel încât relația dintre oameni și câini să se bazeze pe cunoaștere, prudență și respect reciproc.

Asociația Chinologică Română consideră, de asemenea, necesară introducerea evaluării comportamentale PREVENTIVE a tuturor câinilor de talie medie sau mare, adică a câinilor cu o greutate mai mare de 20 kg sau cu o înălțime de peste 40 cm la greabăn care, prin talia și masa lor corporală pot prezenta un risc semnificativ pentru integritatea fizică a persoanelor și a animalelor domestice, astfel încât măsurile prevăzute de lege să poată fi adoptate ÎNAINTE de producerea unor incidente grave.

Nu în ultimul rând, este necesară dezvoltarea unei veritabile culturi a responsabilității comune între proprietarii de câini, membrii familiilor acestora, persoanele care interacționează cu câinii, autoritățile publice și întreaga societate, astfel încât prevenirea atacurilor canine să devină un obiectiv comun, bazat pe colaborare, educație și responsabilitate. Considerăm că reducerea numărului de atacuri canine nu poate fi realizată exclusiv prin măsuri represive adoptate DUPÄ‚ producerea unor tragedii, ci, în primul rând, prin educație, prevenție și responsabilizarea tuturor persoanelor implicate.

O societate mai sigură se construiește prin informarea corectă a cetățenilor, educarea proprietarilor de câini, supravegherea atentă a copiilor, evaluarea preventivă a câinilor care prezintă un risc real și prin colaborarea permanentă dintre autorități, specialiști și societatea civilă. Numai o astfel de abordare poate conduce la reducerea reală a numărului de atacuri canine și la protejarea eficientă a vieții și integrității persoanelor, fară a recurge la stigmatizarea unor rase canine.

Asociația Chinologică Română își reafirmă disponibilitatea de a colabora cu autoritățile publice, instituțiile de învățământ, organizațiile profesionale și organizațiile neguvernamentale în vederea dezvoltării unor programe naționale de educație privind interacțiunea responsabilă dintre oameni și câini, cu accent pe protecția copiilor și prevenirea atacurilor canine.

Cristian Ștefănescu,
Președinte Asociația Chinologică Română