75% femei, 25% bărbați: în studiul național 'Emoții la Muncă' se conturează primele date despre climatul emoțional la locul de muncă

Studiul național al culturii emoționale la locul de muncă continuă colectarea răspunsurilor. Datele acumulate până în prezent conturează deja un tablou clar și consecvent al realității emoționale din organizațiile românești.

București, 25 iunie 2026. - Proiectul 'Emoții la Muncă', primul studiu național al culturii emoționale la locul de muncă din România, inițiat de EIRomania, HR Hub și Lumea D&I, se află în faza activă de colectare a datelor. Cu 75% dintre respondenți femei și o reprezentare semnificativă din sectoare precum tehnologie și BPO, datele acumulate permit deja identificarea unor tendințe cu un grad ridicat de consistență. Cele prezentate mai jos sunt preliminare și acoperă doar câteva dintre categoriile analizate. Imaginea completă, cu statistici și interpretări pentru fiecare industrie, va fi disponibilă odată cu lansarea rezultatelor finale.

Un decalaj structural între realitate și așteptări

Productivitatea și sentimentul de valorizare sunt stările pozitive dominante în răspunsurile colectate, la ambele genuri și în majoritatea sectoarelor. Sub acest strat apare în schimb un tipar consistent: starea emoțională reală se situează, în mod sistematic, sub nivelul pe care respondenții îl consideră rezonabil sau ideal. Acest decalaj nu este o excepție izolată, ci o trăsătură structurală care traversează industrii, generații și tipuri de angajare.

Femeile raportează mai frecvent anxietate, cu precădere în sănătate, tehnologie, financiar și sectorul public, iar în industriile tradițional masculine menționează mai des sentimentul de a fi tratate incorect sau subvalorizate. Bărbații sunt mai expuși epuizării fizice și emoționale. Epuizarea apare ca problemă comună în sectoarele cu presiune ridicată, financiar, tehnologie, sănătate, la ambele genuri, ceea ce indică factori sistemici, nu individuali.

Trei teme ce revin indiferent de sector

Feedback-ul calitativ colectat de la expatriați, angajați din sectorul public și profesioniști din tehnologie relevă trei surse dominante ale stării emoționale la locul de muncă.

Autonomia și încrederea sunt cel mai frecvent invocate ca sursă de energie și productivitate: a fi tratat ca expert, a lucra fără micromanagement, a avea putere de decizie reală. Recunoașterea, nu neapărat financiară, ci vizibilitatea contribuției și sentimentul că munca da, contează, apare ca motor direct al motivației și al angajamentului pe termen lung. Claritatea, sau absența ei, este principala sursă de anxietate: priorități schimbătoare fără explicație, procese haotice și lipsa de informație epuizează resursele emoționale ale angajaților mai rapid decât volumul de muncă în sine.

'Anxietatea îmi mută focusul de la decizii strategice spre reacții de urgență. Creativitatea scade. Prioritatea devine evitarea greșelilor, nu explorarea ideilor mai bune.' - Respondent, sector Tehnologie

'Sunt un strateg aproape dezangajat pentru că sunt condus de rezultate care vin rar și pentru că timpii de aprobare sunt prea lungi.' - Respondent, Expatriat activ în România

Profile sectoriale distincte

În tehnologie și BPO, cel mai reprezentat sector în datele colectate până în acest moment, autonomia este apreciată acolo unde există, dar absența ei în organizații mari cu multiple straturi de management produce frustrare acută. Tratamentul incorect și favoritismul sunt menționate frecvent, iar anxietatea legată de inteligența artificială apare ca temă distinctă.

'Sunt stresată și anxioasă din cauza contextului actual cu AI și a amenințării constante asupra joburilor noastre.' - Respondentă, sector Tehnologie

Expatriații plasează empowerment-ul în centrul experienței lor profesionale pozitive, iar tratamentul incorect și lipsa de transparență ca principale surse de dezangajare. Bărbații expatriați tind să raporteze stări mai optimiste și mai orientate spre productivitate; femeile expatriate menționează mai frecvent anxietate legată de adaptarea culturală și de echilibrul viață-muncă.

În sectorul public, sentimentul de a fi tratat incorect, invocat în legătură cu nepotismul, dublu standardul și lipsa meritocrației, este una dintre cele mai frecvente surse de dezangajare.
Ce urmează: tabloul complet, pentru toate industriile

Datele preliminare prezentate acoperă doar o parte din industriile și categoriile incluse în studiu. Raportul național final va include statistici complete și interpretări pentru toate cele zece sectoare analizate: Tehnologie, Telecom, BPO, Shared Services și Servicii externalizate; Producție, Industrie, Automotive și Energie; Comerț, FMCG, Industrie alimentară și Agricultură; Marketing, Media, Comunicare, HR, Consultanță, Juridic și Servicii profesionale; Sănătate, Farmaceutic, Biotech, Estetică și Wellness; Financiar, Bancar, Asigurări și Fintech; Construcții, Imobiliare și Facility Management; Ospitalitate, Turism, Evenimente, Transport, Logistică și Supply Chain; Sector public și Administrație; ONG, Educație, Training, Cercetare, Servicii sociale și alte domenii, cu segmentare pe categorii de vârstă, generații, regiuni și niveluri de senioritate.

Studiul rămâne deschis. Fiecare răspuns contează.

Chestionarul este disponibil pe www.culturaemotionala.ro (română) și www.emotionalculture.ro (engleză), este complet anonim și durează aproximativ șapte minute. Este deschis oricui lucrează în România: angajați, antreprenori, freelanceri, profesioniști cu normă parțială și naționali străini activi pe piața muncii românești.