Violența împotriva femeilor și traficul de persoane în România: date, lacune și nevoi urgente ale profesioniștilor din prima linie

Asociația eLiberare și Centrul FILIA au lansat în cadrul conferinței CARE: sprijin și protecție pentru femeile și fetele din România două rapoarte de cercetare despre contextul violenței de gen și al traficului de persoane în România și nevoile profesioniștilor care lucrează în aceste domenii. Conferința a avut loc pe 25 iunie 2026, la București și a reunit specialiști, reprezentanți ai instituțiilor publice și Ambasadelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului academic.

Raportul de monitorizare privind violența împotriva femeilor și traficul de persoane evidențiază amploarea și persistența violenței de gen și a traficului de persoane în România,
precum și limitele actuale ale sistemelor de colectare a datelor și obstacolele în accesul la justiție.

Numărul intervențiilor poliției la cazuri de violență domestică s-a dublat în ultimii cinci ani, de la 66.398 în 2021 la 138.345 în 2025. Mai mult de 1 din 5 cazuri de violență domestică
la care poliția a intervenit a fost identificat cu risc iminent. Dintre acestea, doar în 50% dintre cazuri victimele au acceptat emiterea ordinului de protecție provizoriu.

Subfinanțarea sistemică a serviciilor publice destinate victimelor violenței domestice este evidențiată prin scăderea cu aproximativ 50% a numărului de victime care au beneficiat de
servicii de găzduire, decontare a certificatului medico-legal, reprezentare în instanță, deși numărul victimelor adulte înregistrate la DGASPC a crescut cu 63% în perioada 2021-2025.

'Datele fragmentare, cu indicatori diferiți și necomparabili între instituțiile responsabile, care nu permit o analiză detaliată a cazurilor de violență de gen și trafic de persoane de la sesizarea faptei și până la condamnare reprezintă un obstacol serios pentru statul român în construirea unui răspuns instituțional adecvat. Ratele ridicate de clasare în cazurile de violență împotriva femeilor și trafic de persoane descurajează supraviețuitoarele și slăbesc încrederea acestora în justiție' (Andreea Bragă, manageră de advocacy, Centrul FILIA)

În perioada 2021-2025, autoritățile au înregistrat 2.773 de victime ale traficului de persoane, traficului de minori și pornografiei infantile, iar anul 2025 a marcat cel mai ridicat număr de victime identificate din ultimii ani. Fenomenul continuă să afecteze în mod disproporționat femeile și fetele (82% din totalul victimelor identificate).

Datele arată și o vulnerabilitate accentuată a copiilor, din cele 2.847 de victime din datele de la DIICOT, 1.682 au fost minori, iar în cazurile de pornografie infantilă 83% sunt fete. Raportul evidențiază și caracterul transnațional persistent al fenomenului, principalele țări de exploatare pentru victimele din România fiind Germania (21%), Regatul Unit (20%) și Italia (12%).

'O victimă nu ar trebui să dispară între instituții. Totuși, datele analizate arată că, de prea multe ori, protecția este fragmentată, iar responsabilitatea este împărțită între instituții care comunică insuficient și urmăresc doar o parte a parcursului victimei. Un sistem centrat pe victimă înseamnă coordonare, continuitate și responsabilitate de la identificare până la recuperare și acces la justiție. De aceea, recomandăm instituirea unui mecanism integrat de management și monitorizare a cazurilor, care să asigure cooperarea reală între instituții și protecția efectivă a victimelor. În același timp, numărul ridicat al copiilor victime ale traficului de persoane arată că avem nevoie urgentă de servicii specializate și de un mecanism de tip Child Advocate, care să urmărească exclusiv interesul superior al copilului pe întreg parcursul procesului de protecție și justiție.' (Ioana Bauer, Președintă eLiberare)

Raportul Violența de gen și traficul de persoane: Perspective profesionale de formare și intervenție surprinde experiențele și nevoile profesioniștilor din prima linie a prevenirii și
combaterii violenței de gen și a traficului de persoane, pe baza unui chestionar aplicat la 383 de profesioniști, 16 interviuri în profunzime cu specialiști și 10 interviuri cu supraviețuitoare ale
violenței de gen și ale traficului de persoane.

Raportul evidențiază un decalaj semnificativ între standardele de protecție asumate de România și condițiile reale în care profesioniștii își desfășoară activitatea: acces inegal la formare, un deficit accentuat de pregătire specializată în domeniul traficului de persoane, mecanisme insuficiente de sprijin pentru profesioniști și colaborări interinstituționale care depind adesea de relații informale și efort individual.

'Raportul arată că aproape 6 din 10 profesioniști care interacționează cu victime ale traficului și aproape 1 din 2 dintre cei care lucrează cu victime ale violenței bazate pe gen nu au urmat nicio formare specifică în ultimii trei ani, confirmând nevoia urgentă ca formarea profesională continuă să devină parte a infrastructurii de protecție, nu o opțiune punctuală. În același timp, relatările supraviețuitoarelor arată că aceste lacune nu rămân doar o problemă instituțională abstractă, ci se traduc în experiențe concrete: dificultatea de a fi crezute, oboseala de a repeta povestea în fața mai multor instituții și nevoia unui sprijin real, continuu, nu doar procedural.' (Lect. Univ. Dr. Elena Ungureanu, co-autoare a raportului)

Rezultatele cercetărilor vor constitui punctul de plecare pentru discuții privind îmbunătățirea mecanismelor de prevenire, identificare și sprijin pentru femeile și fetele afectate de violență și exploatare.