Comunicat de presă - Deputat Mircea Fechet (PNL)
Prosperitatea unui stat se măsoară prin modul în care regiunile reușesc să urce împreună. Puneți Moldova pe harta economică a României!
Mircea Fechet atrage atenția că migrația, depopularea și pierderea forței de muncă din județele din nord-estul țării reprezintă consecințele unor dezechilibre acumulate în 20 ani de ignorare și susține că reducerea decalajelor dintre Moldova și regiunile dezvoltate ale României este «factura istorică ajunsă la scadență pentru viitorul guvern».
Deputatul liberal Mircea Fechet a transmis, din Parlamentul României, un semnal de alarmă pentru viitorul Executiv cu privire la problema diferențelor de dezvoltare dintre Moldova și celelalte regiuni ale țării. Mircea Fechet, care a citat date dintr-un studiu al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză potrivit cărora regiunea Nord-Est va avea în 2026 un PIB pe locuitor de aproape patru ori mai mic decât media din București-Ilfov, subliniază că diferențele economice și sociale continuă să afecteze perspectivele comunităților din estul României, «cea mai slab dezvoltată regiune din Uniunea Europeană». Deputatul susține că următorul guvern are obligația să privească dincolo de indicatorii administrativi și să răspundă cauzelor care au generat aceste decalaje regionale. Mircea Fechet a arătat că Moldova a suportat cele mai mari costuri sociale și demografice ale tranziției, prin migrația forței de muncă și depopularea unor localități întregi. Liberalul a argumentat că șansa Moldovei presupune, dincolo de investiții consistente, politici adaptate particularităților locale și o mai bună înțelegere a efectelor pe termen lung pe care le au dezechilibrele care «împart harta țării în două Românii».
«De la Revoluția din 1989, 40 guverne au trecut pe la Palatul Victoria. În toți acești ani în care România și-a schimbat decidenții de la centru mai des decât își schimbă oamenii calendarul de pe perete, un lucru a rămas bătut în cuie pe harta noastră economică: Moldova este cea mai slab dezvoltată regiune din țară și din Uniunea Europeană.
Cât de mari sunt diferențele dintre regiuni? O spun cifrele. În 2026, pentru regiunea Nord-Est, produsul intern brut pe locuitor este estimat la aproape 13.000 euro. În București-Ilfov, se apropie de 49.000 euro, în timp ce Capitala ajunge singură la 59.600 euro, conform unui studiu al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
În aceeași țară, sub același drapel, în aceeași economie europeană, cine se uită pe hartă vede două Românii. O Românie care gândește în termeni de inteligență artificială, centre de inovare și investiții cu valoare adăugată mare. Și o alta care încă discută despre cum să își țină copiii aproape, cum să își păstreze forța de muncă și cum să recupereze kilometrii de autostradă, într-un hei-rup care nu poate șterge ultimii 20 ani de ignorare.
Ca reprezentant al Moldovei în Parlament, țin să clarific încă o dată un lucru. Moldova nu a rămas în urmă pentru că oamenii ei au muncit mai puțin. Dimpotrivă. Moldova a plătit poate cel mai mare preț al tranziției: și-a exportat forța de muncă, și-a văzut satele golindu-se, și-a privit copiii plecând spre alte regiuni sau spre alte țări, în căutarea unor oportunități pe care acasă nu le-au găsit la timp.», a spus Mircea Fechet.
Deputatul a menționat că adevărata miză pentru viitorul guvern este recuperarea decalajelor de dezvoltare prin politici publice care răspund cauzelor profunde ale acestora, de la dezechilibrele demografice până la lipsa oportunităților economice în comunitățile vitregite, atât cele din zona Moldovei, cât și cele din Delta Dunării sau cele dependente de o singură industrie.
«Miza următorului guvern nu mai poate fi contabilizarea, în dreptul Moldovei, a unor kilometri de asfalt, a unor sume absorbite sau a unor proiecte bifate. Nici tragerea de mânecă a oamenilor, pentru a le aminti de îngrășatul porcului în Ajun. Singura miză în cazul diferențelor de dezvoltare este ca decidenții de azi să răspundă problemelor care au generat decalajele de până acum.
Moldova poate fi readusă în siajul dezvoltării naționale prin investiții majore, dar și printr-un efort continuu de a înțelege particularitățile locale, dezechilibrele demografice, efectele dramatice ale dezrădăcinării și nevoile diferite ale fiecărei comunități. Iar asta e valabil și pentru alte zone vitregite - Delta Dunării sau comunitățile monoindustriale.
Unui om înfometat, când îi dai o masă care să îl ghiftuiască, îi faci mai mult rău decât bine. La fel se întâmplă cu politicile publice construite fără a cunoaște terenul, fără dialog și fără răbdarea de a înțelege nevoile celor cărora li se adresează.
Prosperitatea unui stat nu se măsoară prin cât de sus ajunge o regiune. Se măsoară prin modul în care regiunile reușesc să urce împreună. Când un tânăr din Bacău, Vaslui sau Neamț își face definitiv bagajele pentru Cluj, Timișoara, București sau străinătate, pierderea nu este a unei familii. Este eșecul unei întregi națiuni.», a afirmat deputatul Mircea Fechet în cadrul unei declarații în Parlament.
24 iunie 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.