CJUE, sesizată să decidă dacă România poate ascunde informații despre proiectul minier Rovina

- Decizia CJUE produce efecte în întreaga Uniune Europeană și va crea un precedent obligatoriu pentru toate statele membre în privința accesului la documentația care a stat la baza desemnării proiectelor declarate 'strategice'

- Procesul deschis la Cluj vizează refuzul autorităților române de a comunica studiile privind declararea proiectului minier de la Rovina drept 'strategic'

Într-un proces deschis de Declic, parte a rețelei Mining Watch România, Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a lămuri o întrebare cu impact direct asupra a milioane de cetățeni ai UE: poate statul declara un proiect minier 'secret' pentru a evita să spună publicului ce efecte are asupra mediului?

Procesul de la Cluj a fost deschis după ce Ministerul Economiei (MEDAT) a refuzat să facă publice studii privind proiectul minier Rovina. Autoritățile române au invocat Regulamentul european privind Materiile Prime Critice (CRMA) pentru a bloca accesul la informații esențiale, inclusiv despre planurile de prevenire a poluării și gestionare a deșeurilor extractive, pe motiv că întreaga procedură de declarare a unui proiect ca 'strategic' este automat confidențială.

'Prin această decizie, judecătorii din România confirmă argumentele noastre: securitatea aprovizionării cu minerale nu poate fi realizată prin îngroparea democrației și a dreptului la un mediu curat. Un proiect minier de anvergura celui de la Rovina, cu posibile efecte ireversibile asupra mediului, nu poate fi ascuns de ochii comunităților locale. Avem încredere că adevărul despre dezastrul girat de autorități la Rovina va ieși la iveală și în mod oficial. Jurisprudența constantă a CJUE obligă autoritățile să prioritizeze transparența atunci când informațiile solicitate vizează poluarea comunităților locale și a naturii.', a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare campanii Declic.

Întrebările transmise de Curtea de Apel Cluj către CJUE:

În temeiul dispozițiilor unionale, Curtea de Apel Cluj solicită Curții de la Luxemburg să clarifice trei chestiuni juridice fundamentale:

1. Sfera de aplicare a confidențialității: Dacă Articolul 46 din Regulamentul 1252/2024 (CRMA) instituie o excludere generală și automată de la accesul public a tuturor informațiilor unui proiect strategic, sau dacă se limitează strict la protejarea datelor cu adevărat confidențiale (cum ar fi secretele comerciale demonstrate de la caz la caz).

2. Validitatea CRMA raportată la Convenția de la Aarhus: Dacă Articolul 46 din regulament este lipsit de validitate în măsura în care permite ascunderea informațiilor de mediu, încălcând flagrant obligațiile asumate de UE prin Convenția de la Aarhus și Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.

3. Incompatibilitatea cu dreptul primar al UE: Dacă impunerea unui regim de confidențialitate absolută asupra procedurilor de mediu contravine principiilor democratice, transparenței (art. 1, 10 TUE, art. 15 TFUE), principiului precauției și protecției mediului (art. 191 TFUE), precum și dreptului fundamental la o cale de atac efectivă.

DG GROW la nivelul UE: organizațiile europene cer transparență

Blocajul informațional de la Rovina nu este un caz izolat, ci reflectă o practică abuzivă generalizată inclusiv la nivelul instituțiilor europene. Sute de organizații ale societății civile din peste 9 state membre (reprezentând milioane de cetățeni afectați direct de proiecte extractive) au sesizat oficial Parlamentul European cu privire la comportamentul Direcției Generale pentru Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW).

Deși legislația europeană garantează accesul larg la documente DG GROW a respins sistematic cererile de transparență privind proiectele miniere declarate 'strategice'. Invocând excepții comerciale de tip 'business-sensitive', Comisia Europeană a refuzat să publice aplicațiile integrale ale companiilor miniere și metodologiile de evaluare, oferind publicului doar rezumate trunchiate.

'Această practică este complet nelegală: DG GROW invocă în mod abuziv excepții comerciale pentru a ascunde de la cetățeni cum sunt cheltuiți banii publici și care sunt efectele reale asupra mediului. Vorbim despre o secretomanie instituțională care subminează dreptul la informare al milioane de cetățeni europeni', a declarat Roxana Pencea-Brădățan.
CRMA, criticat la nivel european pentru deficitul de transparență

Succesul juridic obținut la Cluj vine pe fondul unui val masiv de critici aduse Regulamentului privind Materiile Prime Critice de către coaliții extinse ale societății civile europene.

Principalele reproșuri aduse CRMA la nivel european includ:

- Procedurile de 'fast-tracking' (aprobare accelerată): Organizațiile europene avertizează că scurtarea agresivă a termenelor de autorizare sacrifică evaluările de impact ecologic și social în numele vitezei economice.

- Deficitul sever de transparență: Platformele civice reclamă faptul că etichetarea proiectelor drept 'strategice' creează o cultură a secretomaniei instituționale și blochează consimțământul informat al comunităților locale.

- Externalizarea riscurilor ecologice: Experții juridici și de mediu acuză că regulamentul forțează redeschiderea unor situri miniere în proximitatea zonelor protejate (inclusiv situri Natura 2000), considerând că textul legii reprezintă o 'eficiență economică plătită direct cu prețul drepturilor noastre și al naturii'.

Mining Watch România, alături de partenerii săi naționali și internaționali (printre care Asociația pentru protejarea Munților Apuseni-Rovina și Asociația EcouRovinaBucuresci), va continua să monitorizeze pașii acestui proces la nivelul CJUE. Această cauză va genera un precedent obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, salvgardând dreptul cetățenilor de a respinge proiecte industriale toxice ascunse în spatele secretelor de stat.