România, groapa de gunoi auto a Europei, cine câștigă din invazia de mașini vechi?

România nu trebuie să devină destinația finală a mașinilor pe care alte state europene le scot din circulație din cauza vechimii și a nivelului ridicat de poluare. În timp ce multe țări își modernizează parcul auto și reduc emisiile, statul român nu poate rămâne spectator la un fenomen care transformă România într-o piață de desfacere pentru autoturisme uzate.

Nu mai vorbim doar despre preferința românilor pentru mașinile second-hand. Vorbim despre o piață alimentată de lipsa unor reguli eficiente, de controale insuficiente și de ani de pasivitate instituțională, timp în care importul de vehicule vechi a devenit o afacere extrem de profitabilă pentru anumite categorii de intermediari.

Cifrele ultimilor cinci ani sunt grăitoare: 395.759 autoturisme second-hand la prima înmatriculare în 2021; 316.332 în 2022; 316.695 în 2023; 328.834 în 2024; 360.103 în 2025. În total, România a înmatriculat pentru prima dată 1.717.723 de autoturisme second-hand în perioada 2021-2025.

Tendința continuă și în 2026. În primele cinci luni ale anului au fost înmatriculate 117.595 de autoturisme second-hand, comparativ cu doar 48.730 de autoturisme noi. Diferența este uriașă și arată că România nu mai importă ocazional mașini rulate, ci funcționează ca o piață de destinație pentru vehiculele vechi eliminate treptat din alte state europene.

Întrebarea este una legitimă: cine câștigă din această invazie de mașini vechi? Câștigă cei care cumpără autoturisme ieftine din Vest și le revând în România la prețuri mai mari. Câștigă intermediarii care importă repetat mașini folosindu-se de statutul de persoană fizică. Câștigă parcurile auto care rulează volume mari de vehicule second-hand. Câștigă platformele de vânzare, service-urile și comerțul cu piese pentru autoturisme din ce în ce mai vechi. În schimb, pierd românii care respiră un aer mai poluat, suportă costuri mai mari de întreținere și circulă într-un trafic dominat de vehicule cu un grad ridicat de uzură.

Trebuie spus clar, românii care cumpără mașini second-hand nu sunt principalii responsabili pentru această situație. Mulți aleg astfel de autoturisme pentru că atât le permite bugetul, mai ales în localitățile unde transportul public este insuficient sau inexistent. Problema reală este comerțul repetat cu mașini vechi importate pentru revânzare, desfășurat adesea sub aparența unor tranzacții între persoane fizice și verificat prea puțin de instituțiile statului.

După eliminarea timbrului de mediu, România nu a reușit să pună în loc un sistem fiscal nediscriminatoriu, bazat pe nivelul real de poluare al fiecărui vehicul. Deși motivele pentru care vechile taxe auto au fost anulate erau cunoscute, ani la rând nu a fost construit un mecanism coerent care să descurajeze importul masiv de autoturisme poluante. Rezultatul este vizibil, sute de mii de mașini second-hand au intrat anual în România. În același timp, România și-a asumat eliminarea din circulație a cel puțin 250.000 de vehicule poluante, Euro 3 sau mai vechi, în perioada 2022-2026.

Există însă o contradicție evidentă: cu o mână finanțăm programe de casare, iar cu cealaltă permitem intrarea altor sute de mii de autoturisme vechi. Astfel, problema nu este rezolvată, ci doar mutată dintr-o parte în alta.

În 2026 au apărut discuții privind limitarea importului la maximum două autoturisme second-hand pe an pentru o persoană fizică și interzicerea înmatriculării mașinilor sub norma Euro 3. Sunt măsuri care merg în direcția corectă, dar întrebarea rămâne: de ce atât de târziu? De ce după ani în care România a absorbit sute de mii de mașini vechi anual? De ce o persoană fizică a putut aduce și revinde zeci de autoturisme fără ca statul să verifice dacă este vorba despre uz personal sau despre o activitate economică desfășurată mascat?

Limitarea la două autoturisme pe an trebuie să vizeze exact acest fenomen, revânzarea repetată și organizată. Cine importă constant vehicule, le revinde și obține venituri din această activitate trebuie tratat ca operator economic, cu obligații fiscale, controale și răspundere legală. Statutul de persoană fizică nu poate fi folosit ca paravan pentru comerțul mascat cu mașini second-hand.

Totodată, verificările tehnice trebuie înăsprite. Înainte de înmatriculare, Registrul Auto Român trebuie să controleze efectiv existența și funcționarea filtrului de particule, a catalizatorului și a sistemelor antipoluare. Noxele trebuie măsurate real, la eșapament, iar vehiculele care au sistemele antipoluare eliminate, modificate sau nefuncționale nu ar trebui admise în circulație până la remedierea problemelor. Responsabilitatea nu aparține unei singure instituții.

Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, RAR, DGPCI și ANPC au atribuții directe în domeniul importului de autoturisme second-hand, verificării tehnice, înmatriculării, protecției consumatorului și combaterii comerțului mascat. Când fiecare instituție verifică doar o mică parte din lanț, exact acolo unde se fac profiturile apar și vulnerabilitățile. Chiar și într-un mandat interimar, aceste instituții au obligația de a acționa.

Buzoianu a anunțat măsuri împotriva samsarilor auto și introducerea limitei de maximum două autoturisme second-hand pe an pentru persoanele fizice. Însă anunțurile nu sunt suficiente. Datele din 2026 arată că fenomenul continuă: 117.595 de autoturisme second-hand la prima înmatriculare în primele cinci luni ale anului, față de doar 48.730 de autoturisme noi. Dacă autoritățile știau că această piață generează poluare, comerț mascat și viitoare deșeuri auto, este legitim să ne întrebăm de ce măsurile au întârziat atât de mult și de ce nu există încă un mecanism eficient care să reducă importul masiv de vehicule vechi.

România nu trebuie să preia pe drumurile sale mașinile pe care alte state nu le mai doresc. Combaterea acestui fenomen presupune controale reale la înmatriculare, limitarea samsarilor care operează sub acoperirea statutului de persoană fizică și introducerea unor mecanisme fiscale bazate pe nivelul de poluare. Fără astfel de măsuri, riscăm să consolidăm o realitate pe care tot mai mulți români o văd deja cu ochiul liber, România devine, an de an, groapa de gunoi auto a Europei.

Deputat UPR de Vaslui
Raisa Enachi

22 iunie 2026