Astăzi, în Parlamentul României, a avut loc conferința 'România-Italia. Dialog cultural și reglementări legislative', organizată de Grupul de Politică Externă 'Titu Maiorescu', eveniment dedicat consolidării relațiilor dintre cele două state, promovării identității culturale și lingvistice a comunităților românești și italiene, precum și identificării unor soluții legislative menite să sprijine cooperarea bilaterală.

La dezbatere au participat parlamentari români și italieni, reprezentanți ai comunităților românești și italiene, membri ai organizațiilor diasporei și oficiali implicați în dezvoltarea relațiilor dintre România și Italia. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme precum păstrarea identității naționale, promovarea limbii și culturii române în Italia, rolul comunităților românești în viața publică italiană, precum și necesitatea unor instrumente legislative care să sprijine integrarea și participarea civică a românilor din diaspora.

Dan Dungaciu prim-vicepreședinte AUR a subliniat apartenența comună la valorile conservatoare europene și necesitatea consolidării dialogului româno-italian într-un context marcat de provocări istorice. Totodată, acesta a evidențiat importanța implicării politice a românilor din Italia.

'Aparținem aceleiași familii, aceleiași familii politice din Parlamentul European. Facem parte din aceeași familie europeană conservatoare și reformistă. Facem parte din aceeași revoluție conservatoare, dacă îmi veți permite să folosesc acest oximoron. Sentimentul nostru este că relația bilaterală nu și-a atins încă întregul potențial și cred că un dialog mai substanțial este necesar deoarece provocările care ne așteaptă sunt cu adevărat istorice. ()

Vrem să îi sprijinim pe românii din Italia să aleagă să se implice politic. () Ne dorim ca ei să participe pe deplin la viața politică și culturală italiană, să devină consilieri locali, primari și membri ai parlamentului, deoarece numai în acest mod problemele românilor din Italia pot face parte din agenda politică italiană', a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Deputatul AUR Mihail Neamțu a vorbit despre rădăcinile istorice și culturale care leagă România și Italia, evidențiind moștenirea latină comună și continuitatea identității românești.

'Motivele pentru care am ales să vorbim despre România au legătură directă cu istoria Bizanțului și cu istoria Romei înseși. Totul pornește de la împăratul Traian (), care a reușit să cucerească Dacia, o civilizație foarte veche. () Atunci când administrația imperială s-a retras, în secolul al III-lea, limba nu s-a retras odată cu ea. De aceea vorbim și astăzi o limbă neolatină, pentru că latina vulgară a îndurat, s-a transformat și a devenit limba pe care majoritatea dintre noi o vorbim în prezent', a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

Ramona Lovin, deputat AUR de diaspora, a prezentat inițiativele legislative dedicate păstrării identității românești în diaspora și recunoașterii celor care contribuie la promovarea culturii române peste hotare.

'Am prezentat recent în Parlamentul României un proiect de lege ce prevede instituirea unei medalii destinate persoanelor care contribuie la păstrarea limbii române, a identității naționale și a culturii române în străinătate, inclusiv în Italia. Este modul meu de a spune 'mulțumesc' miilor de voluntari, profesori, preoți și lideri de asociații care mențin România vie dincolo de granițele ei', a declarat deputatul AUR de diaspora, Ramona Lovin.

Senatorul AUR Cristina Dumitrescu a propus un cadru instituțional de cooperare între România și Italia pentru protejarea identității culturale și lingvistice a comunității românești.

'Vin astăzi cu o propunere concretă: un Protocol Bilateral România-Italia pentru sprijinirea identității lingvistice și culturale a comunității românești, bazat pe trei linii de acțiune:

1. Statul italian să faciliteze accesul în școlile publice pentru cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Română (LCCR), în timp ce statul român asigură finanțarea integrală a cadrelor didactice.

2. Recunoașterea reciprocă a statutului și calificărilor mediatorilor culturali și lingvistici.

3. Finanțarea unei rețele de centre comunitare românești la Roma, Milano și Torino, ca spații de educație, cultură și dialog civic', a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

Alessandro Boccaletti, reprezentant al Consiliului General al Italienilor din Străinătate (CGIE), a evidențiat importanța dezvoltării structurilor asociative și a schimburilor culturale dintre comunitățile italiene și românești.

'Urmărim să dezvoltăm cât mai mult formele asociative în România și în alte țări, să extindem dialogul și oportunitățile de schimb cultural și să stimulăm, în acest context, comunitățile italiene din străinătate', a declarat Alessandro Boccaletti.

Gianni Calderone, președinte Com.It.Es Romania, a transmis un mesaj de apreciere pentru comunitatea românească din Italia și și-a exprimat susținerea pentru inițiativele legislative dedicate acesteia.

'Sper foarte mult ca parlamentarii noștri, cărora le reamintim mereu că comunitatea românească din Italia este cea mai importantă comunitate de imigranți din țară, cea mai bine integrată și cea de care noi suntem cel mai atașați, să susțină în continuare aceste demersuri.

Să știți că statul italian îi apreciază pe cetățenii români care trăiesc în Italia. Noi vom face tot ce ne stă în putere, ca reprezentanți ai COMITES și ca zonă politică, care, ca să fie clar, nu este una de stânga, pentru a susține întotdeauna acest tip de legislație', a declarat Gianni Calderone.

Consilier municipal LEGA, Davide Rossi a vorbit despre inițiativele legislative promovate în Italia pentru recunoașterea și sprijinirea comunității românești.

'Împreună cu Edoardo Rixi, căruia vreau să îi mulțumesc, vice-ministru în guvernul național și fost adjunct al lui Matteo Salvini timp de mulți ani, precum și împreună cu Francesco Bruzzone, am dorit să promovăm o propunere legislativă pentru a crea condițiile necesare astfel încât românii care trăiesc în Italia să nu se simtă cetățeni de rang secund. Pentru noi, ei sunt cetățeni de prim rang, la fel ca cetățenii italieni. La fel ca toți cetățenii europeni, iar alte state europene ar trebui să ia exemplu de la această lege', a declarat Davide Rossi.

Michelangelo Rosso, coordonator LEGA nel Mondo România, a prezentat demersurile legislative inițiate în Italia pentru sprijinirea comunității românești și promovarea limbii române.

'Grupul Lega a susținut puternic recunoașterea și sprijinirea marii comunități românești din Italia. Am depus o inițiativă legislativă prin deputații Francesco Bruzzone și Tilde Minasi, care are ca scop o valorizare mult mai profundă a limbii române și a companiilor românești din Italia', a declarat Michelangelo Rosso.

Conferința a reconfirmat existența unei relații speciale între România și Italia, construită pe legături istorice, culturale și umane profunde.

Participanții au evidențiat necesitatea continuării dialogului instituțional și a dezvoltării unor politici publice care să sprijine comunitățile românești și italiene, să consolideze identitatea culturală și să încurajeze participarea activă a cetățenilor la viața publică din cele două state.