Studiu: Cum a devenit AUR principala forță politică în intențiile de vot

Un nou studiu privind evoluția electorală a AUR arată că ascensiunea partidului reprezintă unul dintre cele mai importante fenomene politice din România post-decembristă. De la un scor de sub 1% la alegerile locale din 2020, AUR a ajuns, la finalul anului 2025, principala forță politică în intențiile de vot, transformându-se dintr-un partid marginal într-un actor central al sistemului politic.

Raportul Fundației Friedrich-Ebert România 'Fenomenul AUR și reconfigurarea electoratului românesc', autori Mircea Comșa și Bogdan Voicu, identifică principalele cauze ale acestei evoluții și profilează caracteristicile electoratului care susține partidul. Concluzia centrală este că succesul AUR nu poate fi explicat doar prin dinamica electorală obișnuită, ci prin suprapunerea unei crize de reprezentare specifice României peste tendințele populiste observate în întreaga Europă.

Cine votează AUR?

Analiza arată că susținerea pentru AUR este mai ridicată în rândul bărbaților, atinge niveluri maxime în segmentul adulților activi și este puternic influențată de nivelul de educație. Cu cât nivelul de educație formală este mai ridicat, cu atât probabilitatea de a vota AUR este mai redusă.

Pe parcursul anului 2025, partidul și-a extins baza electorală în special către alegătorii cu nivel mediu de educație, semnalând o extindere a atractivității sale dincolo de nucleul inițial de susținători.

Din punct de vedere geografic, AUR a urmat un model de expansiune graduală, sugerând un efect pronunțat de contagiune. După consolidarea în zone precum Moldova, Bucovina și Dobrogea, partidul și-a extins influența în mare parte din mediul rural românesc, cu excepția marilor centre urbane și a unei părți importante din Transilvania.

De unde provin voturile?
Creșterea AUR s-a bazat pe două surse principale. Prima este mobilizarea alegătorilor care anterior nu participau la vot, fenomen care a adus peste 750.000 de voturi noi la alegerile din 2024. A doua este transferul constant de susținători dinspre PSD, cea mai importantă sursă de creștere electorală a partidului.

Datele sugerează că electoratul AUR este mai omogen și mai stabil decât cel al altor formațiuni politice analizate, indicând existența unei baze electorale deja consolidate și nu doar a unui vot conjunctural de protest.

O criză profundă de încredere
Studiul evidențiază faptul că votanții AUR se disting prin niveluri foarte scăzute de încredere în instituțiile statului și în mecanismele democrației liberale. Parlamentul, Guvernul, justiția, mass-media și instituțiile financiare se bucură de o încredere redusă în acest segment electoral, în timp ce biserica rămâne principalul reper instituțional de legitimitate.

Comparativ cu restul populației, simpatizanții AUR consideră mai frecvent că România merge într-o direcție greșită, manifestă o evaluare mai favorabilă a perioadei comuniste și exprimă o preferință mai redusă pentru valorile democratice liberale. De asemenea, ei sunt mai preocupați de corupție și de creșterea taxelor și mai puțin preocupați de amenințarea Rusiei sau de izolarea internațională a României.

Ce a accelerat creșterea după 2024?
Potrivit studiului, creșterea accelerată a AUR din 2025 este rezultatul convergenței mai multor factori politici. Printre aceștia se numără anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, percepută de o parte a electoratului ca o intervenție împotriva voinței populare, performanța electorală a lui George Simion în alegerile prezidențiale reluate în 2025 și slăbirea formațiunilor concurente de pe segmentul suveranist, SOSRO și POT.

Aceste evoluții au contribuit la transformarea AUR dintr-un partid perceput predominant ca vehicul de protest într-o formațiune cu perspective reale de exercitare a puterii.

Diaspora: un electorat distinct

Raportul arată că votul pentru AUR în diaspora urmează o logică diferită față de cea din țară. Motivația principală este una de sancționare a elitelor politice, iar electoratul este mai volatil și mai puțin fidelizat pe termen lung. Susținerea pentru AUR în afara țării provine în mare măsură din mobilizarea unor alegători noi la fiecare ciclu electoral.

Concluzia studiului

La finalul anului 2025, AUR apare ca o formațiune politică maturizată organizațional și electoral, cu o bază de susținători relativ omogenă și cu un avantaj semnificativ în competiția pentru electoratul suveranist. Ascensiunea sa reflectă nu doar succesul unui partid, ci și transformări profunde în raportarea unei părți importante a societății românești la instituții, reprezentare politică și participare democratică.

Despre studiu
Raportul utilizează date oficiale ale Autorității Electorale Permanente la nivel de secție de votare, indicatori socio-economici la nivel local și microdate provenite din sondaje realizate de IRES, MKOR și Verifield. Analiza combină metode precum inferența ecologică, modelele multinivel și analiza cluster.

Mass media poate prelua textul, cu indicarea sursei.

Pentru mai multe informații, vă stăm la dispoziție la următoarele date de contact:
Autorii studiului:
Mircea Comșa
Bogdan Voicu

Coordonator proiect:
Cristian Chiscop