Lecțiile desprinse în urma blackout-ului din Peninsula Iberică și noile provocări pentru operarea SEN, în dezbatere la FOREN 2026. Experții reuniți de SPER: Flexibilitatea și reziliența SEN devin priorități strategice

Masa rotundă cu tema 'Provocările conducerii prin dispecer a SEN în condițiile integrării masive a surselor regenerabile', organizată de Societatea Profesionistelor din Energie din România (SPER), în cadrul FOREN 2026, s-a bucurat de un interes deosebit, reunind un număr important de specialiști ai domeniului.

Reprezentanți ai Operatorilor de transport de energie din România și Republica Moldova, ai autorității de reglementare, ai operatorilor de distribuție, precum și a diverselor companii private active in piața de energie, în prezența presei, au dezbătut teme majore de actualitate: operarea sistemelor electroenergetice în condițiile tranziției energetice, lecțiile învățate în urma blackout-ului din Peninsula Iberică și concluziile raportului final al ENTSO-E, necesitatea creșterii flexibilității Sistemului Electroenergetic Național (SEN), noile cerințe europene privind evaluarea nevoilor de flexibilitate (Flexibility Needs Assessment), precum și impactul integrării accelerate a surselor regenerabile și al creșterii numărului de prosumatori asupra rețelelor electrice.

Mihai Cremenescu, Director al Direcției Operative din cadrul Dispecerului Energetic Național, a subliniat complexitatea evenimentului energetic din Spania și necesitatea învățării din experiențele altora: 'Acest blackout a fost unul complex, complicat, este după părerea mea dovada neglijării sustenabilității în procesul de integrare de mulți ani. Trebuie, cu toții, să vedem unde alții au greșit și în ce măsură putem preveni acest lucru. Avem un planul de apărare și planul de restaurare bine definit.'

Adrian Mihai Constantin, Dispecer Șef Tură DEC și Expert Tehnic în cadrul Distribuție Energie Electrică Romania, implicat în analiza blackout-ului care a afectat aproximativ 55 de milioane de consumatori din Peninsula Iberică, a prezentat principalele recomandări ale raportului ENTSO-E: 'Sunt 17 cauze care au dus la acest blackout și 21 de recomandări în raportul ENTSO-E. Cauzele analizate, fac referire la controlul tensiunii, declanșările unităților generatoare, planul de apărare, oscilațiile forțate și oscilații intrazonale, restaurarea sistemului. Este important să reținem că avem și responsabilități, nu doar drepturi, în utilizarea rețelei.'

Potrivit recomandărilor formulate la nivelul ENTSO-E și prezentate de Adrian Mihai Constantin, creșterea siguranței și rezilienței sistemului electroenergetic necesită o serie de măsuri tehnice și operaționale, printre care: funcționarea unităților de producere în regim de reglaj al tensiunii, modernizarea soluțiilor de compensare a puterii reactive prin utilizarea echipamentelor flexibile și a sistemelor STATCOM, optimizarea reglajelor pentru amortizarea oscilațiilor, revizuirea setărilor de protecție și dezvoltarea unor scheme avansate de deconectare automată la scăderea frecvenței. De asemenea, ENTSO-E recomandă efectuarea periodică a testelor reale pentru restaurarea SEN in caz de colaps sau pentru functionare insularizata, precum și definirea unui cadru de reglementare care să permită reconectarea controlată a resurselor energetice distribuite în procesul de restaurare a sistemului.

Alexandru Molnar, Șef Serviciu Reglementări a Pieței de Energie Electrică din cadrul ANRE, a evidențiat importanța siguranței sistemelor interconectate și rolul colaborării dintre reglementator și operatorii de rețea: 'Lucrurile bune trebuie conservate și adaptate la necesitățile și provocările care apar în cadrul sistemului energetic. Reglementatorul trebuie să-i asculte pe operatori. Vom continua din punct de vedere al reglementării, care însă nu mai este doar un apanaj național, ci unul european.'

Valeriu Binig, Consilier Științific al CNR-CME, a vorbit despre adaptarea la noile coduri de rețea și cerințele de stabilitate ale sistemului energetic: 'În perioada următoare, sectorul energetic va trebui să se adapteze unor cerințe tot mai stricte privind respectarea codurilor de rețea și menținerea stabilității sistemului. Printre aspectele aflate în atenția autorităților și a operatorilor de sistem se numără controlul tensiunii, monitorizarea inerției sistemului la nivel național și regional.

De asemenea, se pune un accent tot mai mare pe participarea instalațiilor de producere a energiei regenerabile la controlul puterii reactive și al tensiunii, pe creșterea gradului de observabilitate a sistemului și pe transmiterea în timp real a datelor necesare operatorilor de rețea. În acest context, verificarea periodică a setărilor de protecție, evitarea deconectărilor nejustificate și respectarea cerințelor tehnice devin elemente esențiale pentru siguranța și reziliența rețelei electrice.

Pentru România, o serie de decizii importante urmează să fie clarificate în perioada următoare, inclusiv cele referitoare la cerințele aplicabile anumitor categorii de instalații și la calendarul de implementare a noilor obligații tehnice. Aceste evoluții vor contribui la integrarea în condiții de siguranță a unei ponderi tot mai mari de surse regenerabile și la consolidarea stabilității sistemului energetic național.'

Daniel Farcaș, Șef Serviciu Dispecerat Înaltă Tensiune, Delgaz Grid, a evidențiat necesitatea unei colaborări strânse între operatorii de distribuție și operatorul de transport și sistem, precum și importanțaa unei mai bune monitorizări și gestionări a prosumatorilor. 'Este nevoie de comunicare între operatorii de distribuție și OTS, de comunicare și coordonare pe telefon la restaurare, precum și de o linie directă între centrele de dispecer, precum și între dispeceri și personalul de exploatare. Avem nevoie să îi vedem pe prosumatori, să îi gestionăm.'

Eduard Albulescu, Director Măsurare în cadrul Distribuție Energie Oltenia, a subliniat că, deși situațiile de blackout nu pot fi excluse complet, acestea pot fi limitate prin măsuri preventive, proceduri clare de restaurare și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de flexibilitate, definite prin colaborarea dintre operatori si mediul academic si prin implicarea prosumatorilor.
Cătălina Drenea, Manager Operare în cadrul Rețele Electrice România, a prezentat măsurile adoptate după analiza blackout-ului din Peninsula Iberică, accentuând prioritizarea alimentării consumatorilor critici, dezvoltarea conducerii prin dispecer și necesitatea adaptării continue a rețelelor la noile condiții de operare.

Octavian Ciobîrcă, Director General Adjunct al Moldelectrica, a împărtășit experiența Republicii Moldova în gestionarea situațiilor de blackout și a evidențiat importanța cooperării regionale și a schimbului de experiență cu Transelectrica.

Ion Lungu, Președintele CNR-CME, a atras atenția asupra responsabilităților tuturor utilizatorilor rețelei și asupra necesității pregătirii prin simulări și instruiri periodice, subliniind că 'flexibilitatea și competitivitatea' reprezintă cuvintele-cheie ale viitorului sector energetic.

În încheiere, Corina Popescu, Vicepreședinte SPER și Președinte al Consiliului de Administrație Moldelectrica, moderatorul evenimentului, a declarat: 'Vom transmite concluziile acestei mese rotunde către autorități. Este important ca vocea specialiștilor din sector să fie auzită și ascultată. Discuțiile de astăzi arată că noile provocări impun reguli noi. Nevoile sistemului energetic sunt diferite față de trecut și trebuie să analizăm atent ce categorii noi de investiții promovăm. Ne vom concentra în continuare pe schimbul de bune practici și pe analiza celor mai noi provocări tehnice în operarea în siguranță a sistemului electroenergetic.'

Societatea Profesionistelor din Energie din România (SPER) este o asociație neguvernamentală, non-profit și independentă, care reunește specialiste cu vastă experiență în sectorul energetic, recunoscute pe plan intern și internațional. Asociația susține egalitatea de gen si conditii corecte pentru accederea în funcții de conducere și poziții de decizie, susținând promovarea competenței în sectorul energiei prin campanii de conștientizare, activități de advocacy și colaborări cu instituții guvernamentale și organizații din industrie.