Tinerii României, abandonați între un sistem educațional depășit și o piață a muncii nepregătită

România are cea mai redusă rată de ocupare a tinerilor din Uniunea Europeană, iar șomajul în rândul acestora este în continuă creștere. În acest context, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială 'Dimitrie Gusti' a AUR a organizat astăzi, în Parlamentul României, conferința 'Tinerii și viitorul muncii în România: provocări și soluții. Generația care schimbă România', o dezbatere dedicată problemelor cu care se confruntă tinerii la intrarea pe piața muncii și soluțiilor necesare pentru a le oferi șanse reale de angajare în România.

La eveniment au participat 95 de invitați, printre care reprezentanți ai confederațiilor sindicale, ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), ai Inspectoratului Școlar al Municipiului București, ai mediului educațional, ai mediului de afaceri și ai societății civile. Discuțiile s-au concentrat pe lipsa unei strategii naționale dedicate ocupării tinerilor, pe neconcordanța dintre sistemul de educație și cerințele angajatorilor, precum și pe măsurile care ar putea facilita tranziția de la școală către primul loc de muncă.

Liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu a vorbit despre celor două vulnerabilități majore care afectează generațiile tinere: rezultatele slabe din sistemul educațional și numărul ridicat al tinerilor care nu sunt integrați nici în educație, nici în formare profesională și nici pe piața muncii.

'În primul rând, pentru că avem două mari probleme în România. Sigur, avem mai multe, dar avem două foarte mari care au legătură cu această generație de lucru.

Prima chestiune care afectează grav ceea ce se întâmplă în țară este faptul că avem o subperformanță la toți indicatorii legați de educație.
De la scorurile pe testele standardizate, peste PISA, până la ponderea tinerilor cu studii liceale sau studii superioare, cum mai spunem noi.

De asemenea, a doua mare problemă pe care o avem și care este legată tot de vârsta tânără este acea undă uriașă a tinerilor care nu se află nici în educație, nici într-o formă de formare profesională și nici nu lucrează' a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Senatorul AUR Niculina Stelea a vorbit despre abandonul școlar, lipsa orientării profesionale și incapacitatea statului de a pregăti tinerii pentru transformările profunde generate de noile tehnologii și inteligența artificială.

'Mai bine de jumătate dintre copiii care încep școala nu termină cu bine cele 12 clase și implicit nu sunt pregătiți nici pentru piața muncii. Până și cei care termină școala obligatorie nu au clar ce urmează să facă, încotro să se îndrepte.

Iar angajatorii, pe de altă parte, se plâng de inadaptarea sistemului la necesarul forței de muncă care este în această perioadă în industria noastră. Și de faptul că după ce termină școala, îi angajează și trebuie ei să-i formeze. Deci acești oameni vin neformați. Deci avem o problemă pe care nimeni nu vrea să o rezolve. Dar vă spun că această criză nu se oprește la locurile de muncă de azi. Se întinde dramatic și spre viitor.

Inteligența artificială transformă în acest moment structura întregii economii mondiale. Meserii care astăzi sunt vor disparea în maxim 10 ani de zile. Și ne întrebăm cu toții ce face România. Nu face nimic. Nu există o dezbatere națională, nu există o strategie, nici măcar o întrebare pusă la nivel înalt și aceasta este cum îi pregătim pe acesti tineri pentru lumea în care vor trăi. De asta v-am chemat astăzi aici pe dumneavoastră să încercăm să construim împreună o alternativă', a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a prezentat preocupările existente la nivel european privind integrarea tinerilor pe piața muncii și protejarea acestora împotriva practicilor abuzive din zona stagiilor de practică.

'Prea mulți tineri români termină școala și descoperă că primul loc de muncă este, de fapt, prima dezamăgire. Salarii mici, contracte nesigure, stagii de practică neplătite și perspectiva plecării din țară pentru un trai mai bun.

În Parlamentul European, în special în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, al cărei vicepreședinte sunt, una dintre cele mai importante teme în ultimii doi ani a fost tranziția elevilor de la educație către primul loc de muncă.

Dezbatem în prezent noua directivă privind stagiile de practică, prin care se urmărește combaterea situațiilor în care companiile folosesc tinerii ca formă de muncă ieftină, mascând locuri de muncă reale sub forma unor internshipuri fără perspectivă și fără protecție socială', a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a evidențiat efectele dramatice ale degradării sistemului educațional și impactul analfabetismului funcțional asupra capacității tinerilor de a se integra profesional și social.

'În primul rând aș vorbi despre analfabetismul funcțional. Mi s-a părut interesant că domnul Peiu, fără să vorbească cu mine, chiar a pomenit două dintre lucrurile pe care ar trebui să le dezvolt.

Din nefericire, românii stau pe primul loc în Europa și, greu de crezut, dar avem între 42 și 49% a funcțional în România. În sensul că tinerii termină o școală și nu pot să beneficieze, să utilizeze cunoștințele pe care le au. Nivelul de creativitate este direct proporțional cu acest fenomen, adică tinde către zero. Practic, dacă în anii 90, în postcomunism, românii erau între cei mai calificați oameni din Europa, oriunde se duceau, astăzi suntem între cei mai necalificați din cauza învățământului și iată că avem mii de oameni care înconjoară Parlamentul la ora asta și nu întâmplător din învățământ. Educația a fost, din păcate, tratată cum a fost tratată de toate guvernele aproape de 35 de ani, încât m-am gândit la un moment dat că parcă este un plan de a distruge educația acestui popor, pentru că un popor fără educație e un popor fără vie', a declarat deputatul AUR, Virgil Vlăescu.

Avem nevoie de o strategie națională pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri având în vedere că avem cea mai mică rată de ocupare în rândurile acestora din toată Europa. Într-un moment în care șomajul crește accelerat, de la 6% la 6,5% în doar nouă luni, statul trebuie să promoveze politici publice pentru a încuraja angajarea tinerilor absolvenți de studii superioare, liceu sau învățământ dual. Asta înseamnă inclusiv facilități fiscale pentru angajatori, dar și adaptarea programelor derulate de ANOFM la realitățile sociale pe care le trăim. Există o deconectare profundă între stat și cetățean inclusiv la acest nivel, iar problema este, ca întotdeauna, la stat. AUR va iniția mai multe demersuri legislative în sesiunea parlamentară din toamnă prin care să creeze cadrul ca tinerii români să obțină mai ușor locuri de muncă și acestea să fie mai bine plătite. Important este însă ca acest dialog pe care l-am inițiat să continue și ca măsurile propuse de noi să fie transpuse în legi și, ulterior, finanțate. Poate înțeleg și celelalte partide că, dacă nu lăsăm vlăstari în urmă, nu avem viitor.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor