DIGITAL NEWS REPORT 2026

În România,

Consumul de informație și încrederea în redacțiile individuale cresc, pe fondul tensiunilor sociale

În ultimul an, jurnalismul de foarte bună calitate realizat de unele redacții tradiționale și de echipe de jurnalism de investigație independente i-a mobilizat pe români să voteze la alegerile prezidențiale și parțiale, precum și să organizeze proteste împotriva femicidului și a 'sistemului de justiție capturat'. În același timp, alte redacții și unele conturi de social media au răspândit dezinformări, teorii ale conspirației și discursuri instigatoare la ură, încercând să influențeze rezultatele alegerilor și să pună presiune pe noul guvern de coaliție, remarcă Digital News Report 2026.

Marți, 16 iunie, echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București (FJSC, UB), coordonată de prof. univ. dr. Raluca Radu, a lansat rezultatele celei de-a 15-a ediții internaționale a Reuters Institute Digital News Report 2026 (DNR26).

Pentru România, este o ediție aniversară: Digital News Report 2026 marchează zece ani de parteneriat între Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București și Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, zece ani în care echipa FJSC a furnizat redacțiilor date de cercetare relevante și actuale despre piața de media din România, în cadrul celui mai complex studiu internațional, multianual al audiențelor digitale de știri.

DNR26 cuprinde rezultatele unei cercetări academice a consumului de informație și opinie a audiențelor digitale din 48 de piețe de media, inclusiv România, acoperind jumătate din populația globului. Echipa Universității din București este, pentru al X-lea an consecutiv, partenerul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, în cel mai mare studiu din lume, multianual, despre consumul de informație și opinie al audiențelor digitale, atât pentru media tradițională, cât și pentru online.

Rezultatele acestei ediții a Digital News Report au fost prezentate de prof. univ. dr. Raluca Radu, de lector univ. dr. Antonia Matei și de lector univ. dr. Manuela Preoteasa, din Departamentul de Jurnalism al FJSC, UB. Prezentarea rezultatelor de cercetare a fost urmată de o discuție despre importanța jurnalismului făcut în interes public cu Andreea Esca, jurnalistă și prezentatoare de știri la Pro TV, Andreea Pocotilă, jurnalistă de investigație la Recorder, Adriana Săftoiu, Președinte - director general TVR și Robert Schwartz, Președinte - director general Radio România. Dezbaterea a fost moderată de jurnalista Emilia Șercan, lector univ. dr. la FJSC, UB. Înregistrarea dezbaterii poate fi urmărită pe canalul de YouTube @DigitalNewsReport.România.

Autorul paginii despre România din Digital News Report, Raluca Radu, explică astfel evoluțiile anului 2025:

'Posibilitatea ca un candidat de extremă dreaptă să câștige alegerile prezidențiale din mai 2025 a intensificat neliniștea la nivelul societății. Interesul pentru informație a crescut în rândul unei părți importante din public. Acoperirea mediatică a stimulat participarea la alegeri, în timp ce campanii separate împotriva unor probleme precum violența de gen au contribuit la adoptarea unei legi împotriva femicidului.

Sunt de remarcat investigațiile dure și foarte bine documentate de la PressOne, Snoop, Captura sau Recorder, despre extrema dreaptă, despre mercenarii români din Africa, despre lucrările publice ilegale sau despre manipularea sistemului de justiție de către cei puternici. În același timp cu susținerea reală din partea publicului, jurnaliștii s-au confruntat cu amenințări cu moartea, intimidări legale, campanii de denigrare, trolling online și alte măsuri punitive din partea politicienilor și a membrilor sistemului judiciar.'

Principalele branduri media online și offline au rămas în mare parte neschimbate, dar cu o utilizare săptămânală în general mai mare. Postul de televiziune generalist Pro TV domină piața de media, în fiecare dintre ultimii 10 ani, de când DNR cuprinde date despre publicul digital din România. În ianuarie - februarie 2026, acoperirea online și offline săptămânală a Pro TV este de 60% din publicul digital, subliniind relevanța și importanța brandului pentru piața românească. Top trei branduri, online și offline, cuprinde de asemenea postul de televiziune generalist Antena 1 și postul de știri Digi24, fiecare cu câte 38% din publicul digital. În top se remarcă prezența Recorder, numărul 8 în lista brandurilor de media online, finanțat în mare parte din donații, împreună cu unele granturi și publicitate. Documentarul Recorder, 'Justiție capturată', din decembrie 2025, a marcat discuția publică despre importanța jurnalismului de investigație în protejarea democrației în România, în perioada colectării datelor Digital News Report (ianuarie - februarie 2026).

Utilizarea crescută a mass-mediei online și offline în 2025 a stimulat cheltuielile de publicitate, care au atins un record de 847 milioane de euro în 2025, excluzând publicitatea politică și campaniile exclusiv online, după cum arată Media Fact Book. În 2025, partidele politice au cheltuit 22,7 milioane de euro din finanțarea statului alocată pentru 'presă și propagandă', proporțional cu reprezentarea lor la nivel local și central, din datele Expert Forum. Cele două mari partide politice au direcționat o parte semnificativă din subvențiile lor către unele organizații de știri, cumpărând bunăvoință pentru propriii candidați, cu clauze de confidențialitate pentru a obstrucționa transparența. Totuși, o evoluție încurajatoare este că aproximativ 4,5 milioane de euro au fost donate de persoane private și companii pentru a sprijini mass-media independentă, remarcă analiza dedicată României din Digital News Report 2026.

Conținutul video este o sursă preferată de informare

Interesul pentru știri a scăzut abrupt în ultimii zece ani. Segmentul celor foarte interesați de știri a început să scadă accentuat pe fondul crizelor provocate de pandemie, în 2021, și de atacarea Ucrainei de către Rusia, în 2022. Dacă șapte din 10 persoane chestionate în 2017 erau extrem și foarte interesate de știri, procentul acestora s-a redus la 43% în 2026. În tot acest timp a crescut numărul celor deloc interesați de știri, de la 0%-1% în 2017-2022, la 5% în 2026. Cei mai mulți se declară în 2026 fie oarecum interesați, fie nu foarte interesați de știri (ușor peste jumătate, cumulat).

Scăderea interesului pentru informație a avut ca efect utilizarea din ce în ce mai redusă a diverselor tipuri de media pentru acces la informație, în ultimul deceniu. Televiziunea, care înregistrează o scădere de 26 de puncte procentuale între 2017 și 2026, rămâne totuși mediul preferat de informare pentru majoritatea publicului digital (58%).

Crește importanța platformelor de socializare și a platformelor video pentru accesul la informație, însă peste jumătate din publicul digital este îngrijorat de informațiile false din online (56%) și numai 2 din 10 persoane au încredere în informația pe care o găsesc pe platformele de socializare.

Opt din 10 persoane au urmărit conținut video online în săptămâna precedentă completării chestionarului DNR. Dintre cei care urmăresc conținut video pe Facebook, YouTube sau TikTok, un procent însemnat declară că au urmărit știri în direct (18%) sau materiale mai lungi de 20 de minute (9%, pe Facebook și TikTok, și 20%, pe YouTube), contrazicând percepția că publicul este atras online de materiale video foarte scurte.

Jumătate din eșantionul DNR (51%) spune că se informează cu ajutorul creatorilor de conținut sau al influencerilor de pe rețelele de socializare, în general, iar 3 din 10 declară că urmăresc un creator de conținut axat pe știri. Cu toate acestea, spre deosebire de alte piețe de media unde vocile influencerilor au un rol important în spațiul public, în România niciun creator de conținut nu este identificat de mai mult de 1% din eșantion. În privința căutării surselor de știri care să confirme punctele de vedere ale audienței, cei mai mulți preferă surse care să nu aibă un anume punct de vedere (43%), însă 27 % preferă știri din surse care să le confirme părerile. Totuși, 20% nu știu dacă preferă surse de știri în acord, dezacord sau neutre în raport cu punctele lor de vedere.

Anul acesta, Digital News Report a cuprins câteva întrebări legate în mod special de serviciul public de media. În ultimul deceniu, și TVR, și Radio România au fost prezente în topul utilizării săptămânale a brandurilor de media offline și în topul încrederii. Pentru 2026, 17% din publicul digital declară că a urmărit TVR și 13% că a urmărit Radio România în săptămâna dinaintea sondajului, pentru a se informa, iar peste jumătate spun că au încredere în aceste branduri. Trei din 10 persoane consideră că media de serviciu public are o influență pozitivă asupra vieții din România (29% atitudine pozitivă, față de 26%, atitudine negativă), pentru că oferă acces la informație națională și regională (53% dintre cei care au răspuns pozitiv) și pentru că oferă știri de încredere (44% dintre cei care au răspuns pozitiv).

***

În România, studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada 9 ianuarie - 5 februarie 2025, pe un eșantion de 2030 de persoane. Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune și educație, iar diferențe de +/- 2% nu sunt considerate relevante din punct de vedere statistic.

La nivel internațional,

Platformele depășesc redacțiile ca surse de informare, la nivel global, pe măsură ce încrederea în știri atinge cel mai scăzut nivel din 2015

A 15-a ediție a Digital News Report, de la Institutul Reuters, dezvăluie un ecosistem informațional bazat în principal pe platforme sociale, dominat de videoclipuri și modelat de creatorii de conținut. Încrederea în informația de presă scade, știrile nu mai ocupă un loc central în viața de zi cu zi și sunt mai greu de monetizat.

Studiul Digital News Report din acest an se caracterizează printr-o volatilitate evidentă în mulți dintre indicatorii pe care i-am urmărit de peste un deceniu. Interesul pentru știri a scăzut în multe piețe, iar încrederea în informația de presă este la cel mai scăzut nivel de când am început să o măsurăm, în 2015.

Datele noastre indică un amestec de anxietate, dezangajare și cinism din partea audiențelor: o mare parte din public nu este de acord cu modul în care redacțiile prezintă procese de lungă durată precum imigrația, inflația și conflictele internaționale. În schimb, Digital News Report arată că există deschidere către surse de informare și formate noi și susținere pentru informația de cea mai bună calitate.

Deși mulți oameni obțin acum informații prin canale cărora le acordă mai puțină încredere, cum ar fi platformele de socializare și rețelele video, încrederea în majoritatea brandurilor de știri din majoritatea piețelor se dovedește a fi rezistentă, iar sprijinul pentru idealul știrilor imparțiale rămâne ridicat și, în mare parte, neafectat de schimbările fundamentale apărute în consumul de informație din ultimii ani.

Raportul evidențiază un paradox aparent. Pe măsură ce sursele tradiționale scad în importanță și platformele devin modul implicit de accesare a știrilor pentru mulți oameni, aceștia sunt mai preocupați de fenomenul dezinformării, au mai puțină încredere în știrile pe care le întâlnesc și sunt mai îngrijorați de impactul social al acestor platforme.

În ciuda îngrijorărilor legate de acuratețe, utilizarea chatboților AI pentru știri crește rapid: 10% dintre respondenții din întreaga lume folosesc acum chatboți AI pentru accesarea știrilor (+3 puncte procentuale față de 2025), utilizarea fiind semnificativ mai mare în rândul celor sub 35 de ani (16%) și a celor mai interesați de știri.

Videoclipurile de știri online devin din ce în ce mai populare: majoritatea respondenților din toate cele 48 de piețe urmăresc acum știri online în fiecare săptămână. În acest context, creatorii independenți de știri joacă acum un rol important în peisajul știrilor din multe piețe. Datele DNR arată că un sfert din toate audiențele reprezentate în studiu accesează conținut de la creatorii care se concentrează pe știri.

Acestea sunt câteva dintre concluziile cheie ale celei de-a XV-a ediții a Digital News Report, care se bazează pe un sondaj online realizat pe un eșantion de aproape 100.000 de persoane din 48 de piețe. Mai jos veți găsi șapte concluzii cheie din raportul din acest an, împreună cu câteva informații despre atitudinile față de imparțialitate, mass-media de serviciu public și acoperirea mediatică a principalelor subiecte informative. Puteți descărca o versiune PDF a Digital News Report de pe www.digitalnewsreport.org/2026.

1. Mai mulți oameni se informează de pe platforme sociale decât direct de pe site-urile de știri sau de la posturile TV

Creșterea consumului de știri pe platforme sociale terțe este una dintre temele cheie ale raportului din acest an. Pentru prima dată, din cauza declinului surselor tradiționale, rețelele de socializare și rețelele video sunt acum mai importante decât posturile TV și decât site-urile și aplicațiile deținute de organizațiile de știri, la nivel global, ca cea mai folosită modalitate de accesare a știrilor. Această schimbare s-a produs în aproximativ două treimi din piețele pe care le acoperim în DNR, accesul direct continuând să fie lider numai în Europa de Vest și Centrală și pe piețele asiatice mai înstărite.

Jim Egan, autorul principal al raportului din acest an, a declarat:

'Publicul de știri se confruntă zilnic cu o competiție neîncetată în online, pentru atenție. Nu ar trebui să ne mire că unii aleg să se retragă, alții aleg să se bazeze pe ceea ce văd în feed-uri, iar mulți nu știu în ce să aibă încredere. Dar oamenii susțin în continuare informația de cea mai bună calitate și au încredere în furnizorii de știri cu care sunt cel mai familiarizați - redacțiile sunt în continuare importante, chiar dacă ecosistemul de știri și informație devine tot mai complicat.'

2. Schimbarea nu se întâmplă doar în rândul tinerilor

Proporția persoanelor care identifică rețelele de socializare și rețelele video ca sursă principală de știri a crescut, de asemenea, anul acesta în 22 de piețe - inclusiv în țări precum Germania, unde utilizarea platformelor pentru informare a fost în mod istoric scăzută (+4 puncte procentuale, la 18%), precum și în alte locuri, cum ar fi Indonezia, unde platformele conduc de mult timp (+8, la 48%). La nivel global, 30% dintre oameni spun acum că rețelele de socializare și rețelele video sunt principala lor sursă de știri, față de 22% acum cinci ani.

Schimbarea este deosebit de pronunțată în rândul publicului mai tânăr, dar se întâmplă în toate grupele de vârstă. Mai puțini oameni, indiferent de vârstă, preferă atât televizorul, cât și site-urile de știri deținute de redacții, în comparație cu cinci ani în urmă, în 2021, singura excepție fiind cei cu vârsta de 55 de ani și peste, pentru care accesul direct la site-uri și aplicații de știri rămâne neschimbat.

Rezultatele sugerează, de asemenea, că publicul mai tânăr este puțin probabil să dobândească vreodată obiceiurile părinților lor pentru consumul de informație. Mai mult de jumătate (56%) dintre tinerii între 18 și 24 de ani nu au citit niciodată cu regularitate un ziar. Obiceiurile lor zilnice legate de știri au foarte puțin în comun cu ciclurile de producție ale ziarelor și cu programele de știri de seară, care au modelat programul generațiile anterioare. Dimpotrivă, publicul mai în vârstă preia din obiceiurile publicului mai tânăr, nu invers.

3. Publicul de știri se îndreaptă către platformele video

Dacă prima perturbare a ecosistemului de știri, provocată de platformele sociale, a fost în mare parte bazată pe text și a avut un impact asupra ziarelor, un al doilea val de perturbare este acum provocat de platformele video și afectează direct posturile de televiziune tradiționale.

77% din eșantionul nostru global consumă videoclipuri de știri online în fiecare săptămână, majoritatea urmărind acum videoclipuri informative online în fiecare piață acoperită în raport. Videoclipurile de știri online sunt înaintea știrilor TV difuzate în toate piețele, cu excepția Germaniei, Danemarcei și Țărilor de Jos.

Pe măsură ce publicul consumator de știri se orientează către videoclipurile informative online, acesta nu se uită mai mult pe site-uri sau aplicații de știri, ci pe platforme terțe precum YouTube, Instagram, TikTok și Facebook. În medie, organizațiile de știri au observat o scădere a consumului de videoclipuri pe propriile site-uri și aplicații cu cinci puncte procentuale față de 2025 și cu zece puncte, față de 2021.

Potrivit studiului DNR, creșterea importanței videoclipurilor de știri online nu se referă doar la clipuri scurte sau la utilizarea telefoanelor mobile. Un sfert dintre cei care urmăresc știrile pe YouTube urmăresc videoclipuri mai mult de 20 de minute, iar o cincime merg pe această platformă pentru a urmări transmisiuni live.

Știrile TV înregistrează un declin, dar unii membri ai audienței au găsit un nou rol pentru televizor: un sfert din eșantionul nostru global (27%) urmărește acum știri la cerere prin aplicații precum YouTube pe televizoarele lor inteligente.

4. Creatorii remodelează felul în care aflăm informația, dar nu înlocuiesc jurnalismul tradițional

Un sfert (27%) dintre respondenții noștri la nivel global primesc știri de la creatori de conținut sau influenceri individuali axați pe știri, iar aproape jumătate (46%) primesc știri de la creatori de orice fel. Creatorii de conținut mai degrabă completează decât înlocuiesc media tradițională: doar 3% dintre respondenți, la nivel global, spun că toate nevoile lor de știri sunt acoperite de creatorii de conținut axați pe știri, iar alți 10% spun că majoritatea nevoilor lor de știri sunt acoperite de creatorii de conținut.

Așa cum arată graficul de mai jos, publicul îi vede adesea pe creatori ca fiind mai distractivi, mai ușor de înțeles și mai familiari decât instituțiile tradiționale de știri, chiar dacă îi evaluează mai prost în ceea ce privește încrederea și imparțialitatea. Popularitatea creatorilor de conținut și a videoclipurilor online nu este o dovadă că oamenii nu mai doresc știri, ci sugerează că vor ca știrile să pară mai accesibile, mai ușor de înțeles și mai relevante pentru viața lor.

5. Încrederea în știri este la cel mai scăzut punct din ultimul deceniu

Încrederea generală în știri a scăzut la 37%, cel mai slab nivel de când raportul a început să măsoare încrederea, în 2015. Încrederea a scăzut în 29 din cele 48 de piețe pe care le acoperim, cu scăderi de cinci puncte sau mai mult în 19 piețe. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Filipine (-10 puncte procentuale), Irlanda (-9), Thailanda, Peru și Polonia (toate -8).

În Statele Unite, doar 25% spun că au încredere în majoritatea știrilor, majoritatea timpului. Aceasta reprezintă o scădere de cinci puncte față de 2025. Încrederea este chiar mai mică (15%) în rândul americanilor de dreapta. Unele branduri de știri au înregistrat scăderi mari ale încrederii publicului, CBS News și Fox News scăzând cu câte 10 puncte față de anul trecut, iar CNN, cu 6 puncte.

6. Utilizarea chatboților AI pentru știri este în creștere, mai ales în rândul publicului tânăr

Utilizarea chatboților AI pentru știri crește rapid, dar nu exploziv. Utilizarea săptămânală a crescut de la 7% la 10% la nivel global și reprezintă acum o modalitate suplimentară importantă de a accesa știrile. Acest lucru este valabil mai ales pentru grupele de vârstă mai tinere, cu o utilizare de 16% în rândul persoanelor sub 35 de ani.

Cei care accesează știri prin chatboți AI tind să fie consumatori foarte implicați, nu utilizatori dezinteresați care abandonează brandurile de știri. Încrederea în răspunsurile chatboților pentru știri rămâne relativ scăzută, de 20% la nivel global, și se plasează mult sub încrederea în știri, în ansamblu. Întrebați despre motivele pentru care dau click pe link-urile din răspunsurile chatboților AI, aproximativ jumătate dintre respondenți spun că o fac pentru a obține mai multe detalii, în timp ce puțin sub jumătate spun că este pentru a verifica răspunsul și a afla mai multe despre sursă.

7. Plata pentru știri rămâne constantă, deoarece relațiile directe devin tot mai greu de construit

Proporția celor care plătesc pentru știri online rămâne la 17% în cele 20 de țări, unde am urmărit această cifră timp de mai mulți ani. Majoritatea celor care plătesc o fac pentru beneficii directe (81%), iar 43% menționează accesul la conținut, pe care nu îl pot obține altfel, ca unul dintre motive. Motivațiile bazate pe valori contează de asemenea: 46% dintre plătitori spun că sunt motivați de factori precum susținerea jurnalismului datorită importanței sale în societate.

Încă patru idei din raportul din acest an

1. Publicul este în general nemulțumit de acoperirea principalelor subiecte globale. Majoritatea oamenilor din eșantionul nostru global consideră că mass-media nu face o treabă bună în a acoperi subiecte internaționale majore precum inflația, migrația, al doilea mandat de președinte al lui Donald Trump, schimbările climatice și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

Publicul este deosebit de nemulțumit de acoperirea imigrației. Sunt mult mai mulți oameni (o diferență de 11 puncte) care cred că mass-media face o treabă proastă, decât cei care cred că acoperă bine subiectul. În țările cu un context media mai polarizat, precum Marea Britanie și SUA, orientarea politică dezvăluie diferențe mari de satisfacție. Persoanele care interacționează cu știri importante prin intermediul platformelor sociale și video tind să aibă o atitudine mai negativă față de modul în care mass-media acoperă aceste subiecte.

2. Știrile de interes public sunt apreciate, dar contestate politic. În cele 26 de țări cu un furnizor semnificativ de știri în media de serviciu public, oamenii, în general, sunt mai predispuși să spună că știrile de serviciu public au mai degrabă un impact social pozitiv decât unul negativ: 37% pozitiv față de 22% negativ. Dar acest sprijin nu este distribuit uniform, atitudinile fiind mixte pe piețele în care încrederea în știri este mai scăzută, iar polarizarea politică este mai puternică.

* Raportul notează diferențe mari între stânga și dreapta politică, în atitudinile față de impactul social al informației provenite de la mass-media de serviciu public în țări precum Statele Unite, Germania, Spania și Regatul Unit.

3. Majoritatea oamenilor încă preferă știri imparțiale. Publicul susține în continuare ideea de a obține știri din surse care nu au un anumit punct de vedere. Preferința pentru acest tip de știri imparțiale a scăzut cu 3 puncte procentuale din 2020, dar cei care spun că le preferă încă îi depășesc pe cei care preferă știri care le împărtășesc punctul de vedere cu mai mult de doi la unu.

* Nu a existat o mare oscilație spre o preferință pentru știri care împărtășesc punctul de vedere al oamenilor: sprijinul pentru acestea a scăzut, de fapt, cu 4 puncte procentuale din 2020, ajungând la 20%. Aproape jumătate (45%) dintre respondenți preferă știrile care nu iau partea lor, iar o proporție similară (46%) apreciază, de asemenea, consumul de știri nepartizane ca fiind cel mai potrivit pentru ceilalți din societate.

4. Creatorii de știri este posibil să nu ia publicul de la furnizorii de știri consacrați. 51% dintre respondenții noștri la nivel global spun că accesează știri online din alte surse, diferite de rețelele de socializare și rețelele video în fiecare săptămână (în principal site-uri de știri și aplicații ale unor instituții de știri consacrate). Printre cei care folosesc creatori de conținut axați pe știri, această acoperire non-social media ajunge până la 60%, în contrast puternic cu ideea potrivit căreia creatorii iau trafic de la sursele tradiționale.

* La nivel național, acoperirea pentru brandurile de știri online despre care întrebăm în fiecare piață este mai mare în rândul celor care primesc știri de la creatorii de conținut decât în rândul populației în ansamblu. Acest lucru este valabil și pentru piețele unde numărul de urmăritori ai creatorilor de conținut este mare (Nigeria și Kenya) și pentru piețele unde numărul de urmăritori ai creatorilor de conținut este redus (Danemarca și Țările de Jos).

Metodologie

Toate cifrele, cu excepția cazului în care se specifică altfel, provin de YouGov Plc. Sondaj realizat în 48 de piețe: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Croația, Danemarca, Elveția, Filipine, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Hong Kong, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Kenya, Malaysia, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Nigeria, Norvegia, Peru, Polonia, Portugalia, Serbia, Singapore, Slovacia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Țările de Jos, Ungaria și România. Mărimea totală a eșantionului a fost de 97.520 de adulți, dintre care aproximativ 2.000 de persoane pentru fiecare piață.

Cercetarea de teren a fost realizată la sfârșitul lunii ianuarie/începutul lunii februarie 2026. Sondajul a fost realizat online. Datele au fost ponderate în funcție de țintele stabilite pe vârstă, gen și regiune (și educație și orientare politică, acolo unde a fost posibil), pentru a reflecta populația totală. Eșantionul reflectă în mare parte populația care are acces la internet în fiecare țară.

Datele din India, Kenya, Nigeria și Africa de Sud sunt reprezentative pentru tinerii vorbitori de engleză și nu pentru populația națională, deoarece nu este posibil să se ajungă la alte grupuri într-un mod reprezentativ folosind un sondaj online. Sondajul a fost realizat în principal în limba engleză în aceste piețe și a fost limitat la persoanele cu vârstele între 18 și 50 de ani în Kenya și Nigeria.

Concluziile nu ar trebui considerate reprezentative la nivel național în aceste țări.

Utilizarea unei abordări non-probabilistice înseamnă că nu este posibilă calcularea unei 'marje de eroare' convenționale pentru puncte de date individuale. Totuși, diferențele de +/- 2 puncte procentuale sau mai puțin între țări individuale sunt foarte puțin probabil să fie semnificative din punct de vedere statistic și trebuie interpretate cu un grad foarte ridicat de prudență.

Mai multe informații despre Digital News Report 2026

Cercetarea și raportul pot fi găsite și pe site-ul nostru din 16 iunie, incluzând pachete de slide-uri, grafice și tabele de date brute, cu o licență care încurajează reutilizarea. O descriere mai detaliată a metodologiei este disponibilă pe site, împreună cu chestionarul complet.

Susținătorii raportului din acest an sunt: Google News Initiative, ca sponsor principal, alături de BBC News, Code for Africa, Ofcom, CoimisiÃșn na Mean din Irlanda, Autoritatea de Media din Țările de Jos (CvdM), Fundația pentru Cercetare a Industriei Media din Finlanda, Fundația Fritt Ord din Norvegia, Fundația Coreeană a Presei, Edelman UK, NHK (Japonia), Agenția de Știri Reuters, YouTube, precum și sponsorii noștri academici de la Institutul Leibniz pentru Cercetare în Media/Institutul Hans Breddow, Universitatea Navarra din Spania, Universitatea din Canberra, Centre d'etudes sur les medias, Quebec, Canada, și Universitatea Roskilde, Danemarca. Fundacion Gabo continuă să sprijine traducerea raportului în spaniolă.

Despre Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului

Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului este dedicat explorării viitorului jurnalismului la nivel mondial. Institutul primește finanțare de bază de la Fundația Thomson Reuters și are sediul în Departamentul de Politică și Relații Internaționale al Universității din Oxford. Vezi http://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/

Despre autori

Jim Egan. Autor principal, Senior Research Associate la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford. Este fost CEO al BBC Global News, Director de Investiții la Media Development Investment Fund (MDIF) și Director de Strategie la Ofcom.

Dr. Amy Ross Arguedas. Autor. Cercetător pentru informație digitală la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. A avut o activitate de cercetare bogată pe chestiuni legate de încrederea în media și anterior a lucrat ca jurnalist pentru La Nación din Costa Rica.

Dr. Craig T. Robertson. Autor. Cercetător la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, ale cărui interese includ tendințele în consumul de știri, încrederea publicului și percepțiile asupra știrilor, precum și impactul tehnologiei asupra industriei de știri.

Prof. Rasmus Kleis Nielsen. Autor. Prof. Rasmus Kleis Nielsen este profesor în Departamentul de Comunicare al Universității din Copenhaga și Senior Research Associate la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului.

Nic Newman. Senior Research Associate la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea Oxford și consultant în media digitală.

Mitali Mukherjee este directorul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului. Este o jurnalistă specializată pe economie politică cu peste două decenii de experiență în TV, print și digital.

Dr. Richard Fletcher. Autor, Director de Cercetare la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. Este specialist în date și sondaje, interesat în principal de tendințele globale în consumul de știri digitale.

Despre YouGov

YouGov este o agenție internațională de cercetare de piață și un pionier al cercetării de piață prin metode online. YouGov are un panel de peste 30 de milioane de persoane la nivel mondial, inclusiv peste 3 milioane în Marea Britanie, reprezentând toate vârstele, grupurile socio-economice și alte tipuri demografice.

Despre Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, fiind recunoscută pe plan național și internațional drept un spațiu al formării profesionale, pentru domeniul științe ale comunicării, la cele mai înalte standarde, pentru licență, masterat și doctorat. Universitatea din București este o instituție de excelență atât în educație, cât și în cercetare. Vezi www.fjsc.unibuc.ro

Despre echipa DNR România

Raluca Nicoleta Radu. Autorul paginii despre România în Digital News Report, începând cu ediția din 2017. Profesor universitar în științele comunicării al Departamentului de Jurnalism din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, cu o bogată activitate de cercetare în deontologia comunicării publice, sistemul mass-media și audiențele digitale.

Manuela Preoteasa. Lector universitar în Departamentul de Jurnalism din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. A lucrat ca jurnalist economic și a publicat, ca cercetător, analize despre pluralismul și independența mass-mediei din România. Coordonează Espress.ro, o publicație specializată în afaceri europene.

Antonia Matei. Lector universitar în Departamentul de Jurnalism din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, cu interese legate de radio digital, producție jurnalistică și sistemul mass-media. Are o vastă experiență jurnalistică ca reporter, redactor și prezentator radio.

Emilia Șercan. Jurnalistă de investigație și lector universitar la Departamentul de Jurnalism din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. De peste zece ani colaborează cu publicația PressOne, unde publică anchete despre învățământul universitar. Interesele sale de cercetare se concentrează pe relația dintre jurnalism și putere și pe integritatea academică.

Despre PRESShub

Un proiect inițiat de Freedom House România, PRESShub este o platformă de exprimare liberă a ziariștilor din presa centrală și locală, ziariști care aleg să se pună în serviciul public, promovând excelența în jurnalism.