Guvern demis, 85,57 milioane de lei aprobate pentru salarii și angajări - austeritate pentru români, excepții pentru companiile de stat

12 iunie 2026 va rămâne o dată care ridică serioase semne de întrebare privind limitele mandatului unui guvern aflat în interimat și criteriile după care sunt luate deciziile privind cheltuirea banului public. În aceeași perioadă în care românilor li s-au impus măsuri de austeritate, pensii și salarii înghețate, contribuții suplimentare și reduceri de venituri pentru categorii vulnerabile, Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat, prin memorandum, 85.574.798,34 lei pentru majorări salariale și angajări la companii publice și locale.

Memorandumul a fost adoptat vineri, 12 iunie 2026, după ce Guvernul își pierduse deja susținerea parlamentară și funcționa în regim de interimat, în urma retragerii încrederii de către Parlament la data de 5 mai 2026.

Documentul figurează la punctul II.2 al ședinței de Guvern și aprobă creșterea cheltuielilor de natură salarială, ocuparea posturilor vacante și majorarea numărului de personal pentru 36 de operatori economici aflați în subordinea, coordonarea sau autoritatea administrațiilor publice locale din 22 de județe. Concret, prin memorandum au fost aprobate: 85.574.798,34 lei cheltuieli suplimentare; 699 de posturi vacante ce urmează să fie ocupate; 384 de posturi nou-înființate. Din suma totală: 31.363.050,34 lei reprezintă majorări salariale generate de indicele mediu de creștere a prețurilor; 34.567.977 lei sunt alocați pentru ocuparea celor 699 de posturi vacante; 19.643.771 lei sunt destinați ocupării celor 384 de posturi nou-înființate.

Memorandumul recunoaște explicit faptul că Guvernul se afla sub incidența art. 110 alin. (4) din Constituție, care prevede că, după retragerea încrederii de către Parlament, executivul poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Guvern. Cu toate acestea, același document consideră că majorările salariale, ocuparea a sute de posturi vacante și înființarea altor sute de posturi noi reprezintă acte de administrare curentă.

Întrebarea legitimă este: de când aprobarea a 85,57 milioane de lei pentru salarii și angajări la companii publice poate fi considerată simplă administrare a treburilor publice? Mai ales în condițiile în care același premier, atunci când dispunea de toate prerogativele funcției, a susținut și semnat măsuri care au afectat direct milioane de români: înghețarea pensiilor și salariilor în anul 2026; introducerea contribuției CASS de 10% pentru indemnizațiile acordate mamelor aflate în concediu de creștere a copilului; aplicarea CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei; reducerea unor venituri destinate persoanelor cu dizabilități.

Nu contest dreptul angajaților de a fi remunerați corect. Problema este una de oportunitate, de mandat și de responsabilitate publică. Una este plata muncii deja prestate și alta este aprobarea unor creșteri de cheltuieli și a unor angajări semnificative într-o perioadă în care Guvernul nu mai beneficia de încrederea Parlamentului și avea atribuții limitate prin Constituție. Printre operatorii economici incluși în memorandum se regăsesc societăți de apă și canalizare, transport public, termoficare, administrarea domeniului public, servicii comunale și aeroporturi, între care: SC ACET SA Suceava; Hidro Prahova SA; AQUABIS SA Bistrița; Compania de Apă Someș; Tursib; Compania de Apă Oltenia; Compania de Utilități Publice Focșani; Gospodărire Urbană SRL Galați; Compania Energetică Servicii București; Aeroportul Târgu Mureș; Regia Autonomă 'Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav'. Pe listă figurează și companii din județul Bihor, precum Administrația Domeniului Public SA Oradea, SC APA CANAL NORD-VEST SA și SC SOLCETA SA Ștei. Memorandumul privește însă 22 de județe și un număr total de 36 de operatori economici.
Guvernul susține că fondurile provin din veniturile proprii ale acestor operatori. În acest caz, este necesară prezentarea publică, pentru fiecare companie în parte, a următoarelor informații: nivelul veniturilor proprii invocate; suma aprobată prin memorandum; numărul posturilor vacante ocupate; numărul posturilor nou-înființate; justificarea pentru care aprobarea nu putea fi amânată până la instalarea unui guvern cu mandat deplin.
De asemenea, opinia publică are dreptul să primească răspunsuri la câteva întrebări esențiale: De ce nu au fost aprobate aceste cheltuieli înainte de moțiunea de cenzură? Ce risc imediat exista pentru fiecare operator economic dacă memorandumul nu era semnat pe 12 iunie 2026? Există un aviz juridic care să demonstreze că aprobarea majorărilor salariale și a celor 1.083 de posturi se încadrează în limitele art. 110 alin. (4) din Constituție?
Invocarea formulei 'venituri proprii' nu rezolvă problema de fond. În timp ce cetățenilor li s-au cerut sacrificii, taxe suplimentare și acceptarea unor venituri înghețate sau diminuate, unor companii publice și locale li s-au aprobat creșteri salariale și angajări după căderea Guvernului.

Pe 12 iunie 2026, România avea un Guvern demis. Cu toate acestea, executivul a aprobat peste 85,5 milioane de lei pentru salarii și angajări la companii publice. Dacă o asemenea decizie este considerată 'administrarea treburilor publice', atunci se creează un precedent periculos, un guvern care nu mai beneficiază de încrederea Parlamentului poate continua să decidă asupra cheltuielilor și posturilor din sectorul public, deși Constituția îi permite doar să asigure funcționarea curentă a statului până la instalarea unui nou Guvern.

Deputat de Vaslui
Raisa Enachi
16 iunie 2026