Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2024 privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2024 privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.

Vă prezentăm textul integral al cererii:

Domnului Mircea ABRUDEAN
Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2024 privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003

În data de 28 mai 2026, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2024 privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 (PL-x nr. 483/2024).

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2024 prin care se modifică și se completează Legea minelor nr. 85/2003 în sensul redeschiderii exploatărilor miniere neenergetice, continuarea activităților miniere pentru societățile în insolvență și valorificarea golurilor miniere din saline, pentru turism sau scopuri medicale.

Potrivit formei adoptate de Senat, se aprobă fără completări și modificări OUG nr. 77/2024 privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.

În procedura parlamentară din Camera Deputaților, Cameră decizională, au fost adoptate mai multe amendamente în Comisia pentru industrii și servicii. Potrivit acestor amendamente, se aduc mai multe completări și modificări OUG nr. 77/2024. Aceste modificări vizează: stabilirea taxei pentru utilizarea golurilor miniere, stabilirea redevenței apei minerale naturale în funcție de scopul utilizării, precum și controlul asupra respectării scopului declarat al utilizării apei minerale și al aplicării corecte a redevenței diferențiate.

În primul rând, legea adoptată modifică și completează OUG nr. 77/2024 în sensul aplicării diferențiate a redevenței pentru apa minerală, în funcție de destinația finală a acesteia. Astfel, redevența pentru apa minerală se aplică diferențiat pentru utilizarea în scopuri comerciale, prin îmbuteliere și comercializare, respectiv pentru utilizarea în scopuri balneare sau de tratament de uz extern în cadrul unităților autorizate.

Se stabilește ca apei minerale pentru utilizarea în scopuri comerciale să i se aplice redevența stabilită prin lege pentru ape minerale, iar apei utilizate în scopuri terapeutice și balneare să i se aplice cota de redevență pentru ape minerale terapeutice, care este o cotă procentuală de 5% din valoarea producției miniere.

În al doilea rând, se introduce controlul asupra respectării scopului declarat al utilizării apei minerale și al aplicării corecte a redevenței diferențiate care va fi realizat de către autoritatea competentă și de reglementare, în colaborare cu alte instituții cu atribuții în domeniu. În cazul constatării nerespectării obligațiilor prevăzute de lege, titularii vor achita redevența la valoarea stabilită pentru ape minerale naturale și vor fi sancționați conform legii.

De asemenea, Camera decizională a introdus un art. II în cuprinsul actului normativ, conform căruia: 'În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Instrucțiunile tehnice privind modul de evidență, raportare, calcul și plată a taxei pe activitatea minieră și a redevenței miniere, aprobate prin Ordinul nr. 241/2025 al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, se modifică și se completează conform completărilor aduse prin prezenta lege'.

Din analiza parcursului legislativ al legii criticate și din compararea formelor pe care aceasta le-a avut de la momentul inițierii și până la momentul adoptării, reiese faptul că legea transmisă la promulgare contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, motiv pentru care apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament.

Se poate observa faptul că modificările aduse în camera decizională contravin intenției inițiatorului, acesta motivând adoptarea actului normativ cu privire la creșterea gradului de securitate și sustenabilitate a aprovizionării cu materii prime critice esențiale în sectoare industriale cheie pentru economia națională și europeană.

Astfel, inițiatorul a avut în vedere doar materiile prime critice esențiale și nu apa minerală terapeutică, care este o resursă naturală de importanță strategică, dar nu se încadrează în categoria materiilor prime critice.

Mai mult decât atât, Camera Deputaților, cameră decizională în cazul legii supuse reexaminării, a adus modificări substanțiale formei legii adoptate de către Senat, modificări neavute deloc în vedere de către Camera de reflecție.

Conform dispozițiilor constituționale, Parlamentul României este caracterizat de un bicameralism diferențiat instituțional ceea ce înseamnă că acesta este format din două camere, Camera Deputaților și Camera Senatului, care în funcție de materiile susceptibile de legiferare pot avea fie calitatea de Cameră de reflecție fie de Cameră decizională. Scopul vădit a unei astfel de organizări a forului legiuitor este acela de a evita concentrarea puterii. În cadrul unui sistem bicameral, cum este și cazul României, una dintre Camere este susceptibilă să împiedice cealaltă cameră să devină suport al unui regim autoritar. În acest sens, se asigură atât dezbaterea cât și un cadru de analiză succesivă a legilor ceea ce oferă și o mai mare garanție a calității actului legislativ (Decizia Curții Constituționale nr. 799/2011).

În vasta sa jurisprudență, Curtea Constituțională a dezvoltat o întreagă doctrină a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Prin urmare, Curtea reține indivizibilitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țări și arată că legea fundamentală nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia Curții Constituționale nr. 710/2009).

Astfel, Curtea arată că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (Decizia Curții Constituționale nr. 1029/2008). Prin urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două camere ale Parlamentului. Astfel, eventualele modificări și completări pe care Camera Decizională le aduce proiectului de lege/propunerii legislative adoptate de prima cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. În sens contrar, consecința ar fi ca o singură Cameră, - Camera decizională - să legifereze, ceea ce este contrar principiului bicameralismului (Decizia Curții Constituționale nr. 472/2008).

Principiul bicameralismului nu poate avea ca efect, însă, deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Curtea Constituțională a statuat că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor ( Decizia Curții Constituționale nr. 1/2012).

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că principiul bicameralismului se reflectă nu doar în dualismul instituțional în cadrul Parlamentul, ci și cel funcțional. Ținând cont și de indivizibilitatea Parlamentului și unicitatea sa ca autoritate legiuitoare, Constituția nu permite adoptarea unei propuneri legislative sau proiect de lege fără a fi dezbătut și de cealaltă cameră (Decizia Curții Constituționale nr. 710/ 2009). De asemenea, tot din jurisprudența instanței de contencios constituțional rezultă că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului ( Decizia Curții Constituționale 472/2008).

Or, raportat la cazul de față, considerăm că prin intervențiile operate la nivelul Camerei Deputaților, au fost întrunite criteriile esențiale ce stau la baza încălcării principiului bicameralismului, plasând pe o poziție privilegiată camera decizională și negând rolul de cameră de reflecție a Senatului. Prin urmare, se constată că, la Camera decizională, s-a produs o schimbare de esență, în sensul că au fost adoptate noi prevederi, neavute în vedere de Senat, în calitate de primă cameră sesizată.

Astfel, la Camera Deputaților au fost introduse pentru prima oară, modificări substanțiale asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2024 astfel cum am menționat mai sus, modificări care nu au fost avute în vedere și nu au fost dezbătute de Senat și care nu au avut în vedere voința inițiatorului.

În concluzie, din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se poate constata că există deosebiri de conținut juridic și o configurație diferită între forma primei Camere sesizate, pe de o parte, și forma adoptată de cea de-a doua Cameră, pe de altă parte, iar față de dispozițiile art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și față de bogata jurisprudență constituțională pronunțată în materia principiului bicameralismului, apreciem că se impune reanalizarea legii de către Parlament.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2024 privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
NICUȘOR-DANIEL DAN

Departamentul Comunicare Publică