UBB, îngrijorată de distorsiuni ale diseminării științei și rezultatelor cercetării, trage un semnal de alarmă pentru mediul academic din țară

Comunitatea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a dezbătut tendințele în știința actuală, cu referire specifică la modalitățile de publicare științifică, în 8 iunie 2026, în Aula Magna a UBB. La eveniment au participat membri ai comunității UBB, atât fizic, cât și online.

Mișcarea 'Open Access', anticipată din anii '90, în creștere spre 2015 (ca urmare a dezvoltării internetului) și accelerată ulterior (ca urmare a unei combinații de politici publice și motivații instituționale/individuale), a dus la democratizarea cunoașterii, dar și la fenomene îngrijorătoare, mai ales în formula 'Gold Open Access' (unde autorul plătește pentru publicare), legate de (1) creșterea exponențială a publicațiilor, fără o creștere pe măsură a numărului de cercetători, (2) reducerea și/sau creșterea variabilității calității publicațiilor, inclusiv (3) la creșterea numărului de retracții (retragere a publicațiilor, ca urmare a unor probleme etice/științifice).

Analizele Consiliului Științific al UBB, prezentate de președintele acestuia, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, au reliefat că, între cele mai productive 50 de țări din lume în 2025 ca număr de publicații în general, România este pe prima poziție când vine vorba de publicat în regim 'Gold Open Access', cu 53%. Spre comparație, SUA, Anglia sau Germania publică doar 23-28% 'Gold Open Access' în 2025. Dacă ne uităm doar la cea mai mare dintre editurile specializate în 'Gold Open Access', România publică acolo în anul 2025 32% dintre lucrările sale - din nou locul întâi între țările dezvoltate (cele mai productive 50 de țări din lume), în timp ce mari universități americane au astfel de contribuții sub 3% din totalul publicațiilor.

Prorectorii UBB, profesorii Marká½€ Balint, Adrian Petrușel, Szasz Levente, au arătat că aceste practici nu sunt doar îngrijorătoare pentru calitatea științei, ci pot distorsiona poziționările universităților în multe rankinguri, generând astfel impact și vizibilitate artificiale. Spre exemplu, deși UBB are personalul academic majoritar din zona științelor socio-umane și arte, unde publicațiile tipice sunt sub forma cărților/capitolelor, care nu se consideră în rankinguri (unde accentul se pune pe publicații de tip articole, specifice științelor și zonelor biomedicale), a reușit totuși să fie una dintre cele mai importante universități românești în rankinguri, deoarece 'calitatea bătea cantitatea'. Altfel spus, deși avem un număr mai mic de personal academic care, prin profilul domeniului, publică articole cu relevanță pentru rankinguri, deoarece publicarea era un proces mai dificil, cu filtre de calitate riguroase, reușeam să ajungem la un număr mai mare de publicații relevante pentru rankinguri. Dar, odată cu creșterea exponențială a publicațiilor de tip articole în noua paradigmă, 'cantitatea bate calitatea'.

De asemenea, într-un text trimis cu această ocazie, sintetizat de directorul Centrului UBB de Cooperări Internaționale, profesorul Sergiu Mișcoiu, Președinta Universității Sorbona a punctat perspectiva proprie și motivele care au stat la retragerea acestei universități din unele rankinguri universitare, retragere într-un context mai general al retragerii mai multor universități europene și americane (din toate sau din unele rankinguri, în general sau pe domenii - ex. Harvard Law and Medical Schools). Membrii comunității UBB, cadre didactice/cercetători/studenți, și-au exprimat la rândul lor punctele de vedere, îngrijorările și au făcut unele sugestii pentru viitor.

Pornind de la astfel de distorsiuni și îngrijorări, la nivel european/internațional se observă astăzi o tendință de autocorectare a mișcării 'Open Access', prin accentul pe (1) 'Diamond Open Access' (unde costurile sunt acoperite de stat/instituții) și (2) pe 'Green Open Access' (unde, după publicare, contribuția științifică poate fi diseminată liber de autor, într-un format anume), incluse (3) în demersuri hibride (adică dublate de dezvoltarea modelului clasic de publicare - unde costurile sunt acoperite de editură, care și le recuperează apoi printr-un model de business). Pornind de la aceste tendințe europene/internaționale și de la comentariile comunității UBB din timpul dezbaterii, Universitatea va promova aceste tendințe ca strategie instituțională. De asemenea, pornind de la dezbaterea avută, UBB va păstra raportarea la bunele practici instituționale generale și specifice fiecărui domeniu, fără distorsionarea acestora, de dragul creșterii artificiale a impactului/vizibilității.

Rectorul UBB a punctat că, în calitate de consilier pe cercetare al diverșilor miniștri, a propus introducerea în țară a rankingurilor universitare (2005) și a metarankingurilor (2016), deoarece au corespuns atunci bunelor practici internaționale. Dar bunele practici academice evoluează și se schimbă. Astăzi, bunele practici internaționale s-au îndepărtat de aceste demersuri, influențate prea puternic de distorsiunile aduse de unele abordări 'Open Access', iar în acest nou context, rectorul UBB a susținut, inclusiv ca ministru al educației și cercetării în diverse acte normative, conectarea la practici care pun accent principal pe calitatea și integritatea științei, precum CoARA sau evaluări comprehensive, precum HR Excellence in Research Award.

UBB va urmări tendințele de la nivel european și internațional, racordându-se constant la cele mai bune practici academice de acest tip, exprimate de comunitățile academice de prestigiu din care face parte, mai ales GUILD (organizația unora dintre cele mai importante universități europene focalizate pe știință - https://www.the-guild.eu/) și EUTOPIA (alianță a universităților europene - https://eutopia-university.eu/). De asemenea, ca una dintre universitățile de referință ale țării, trage prin astfel de analize un semnal de alarmă pentru mediul academic și societatea românească, pentru a întări știința și dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 445 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (de aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 12 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de mai mulți ani UBB ocupând primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.

Direcția Comunicare și PR a UBB