Sesiunea omagială: 'Centenar Academician Marius Sabin Peculea'

Academia Română invită publicul joi, 11 iunie 2026, la sesiunea omagială 'Centenar Academician Marius Sabin Peculea', organizată în Aula Academiei, începând cu ora 10. Deschiderea evenimentului este onorată de cuvântul academicianului Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de științe fizice.

Dedicată uneia dintre cele mai mari personalități ale fizicii românești, academicianul Marius Sabin Peculea, manifestarea aduce în atenția publicului activitatea cercetătorului Peculea al cărui nume este legat de studierea, experimentarea și realizarea primei unități nucleare din România. Sesiunea omagială, prilejuită de centenarul nașterii savantului român, cuprinde alocuțiunile acad. Păun Ion Otiman, președinte de onoare al Filialei Timișoara, Academia Română, acad. Voicu Lupei, prof. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu, membru de onoare al Academiei, dr. ing. Rodin Traicu, director general, Regia Autonomă de Activități Nucleare Drobeta Turnu-Severin (1998-2009), dr. Claudiu Filip, director general, INCDTIM Cluj-Napoca, dr. fiz. Mihai Varlam, director general, INC-DTCI - ICSI Râmnicu Vâlcea, dr. Daniela Diaconu, director general, dr. ing. Dan Șerbănescu, expert Societatea Națională Nuclearelectrica SA, dr. ing. Petre Min, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) și Gina Andreescu Peculea.

Marius Sabin Peculea, născut la Cluj-Napoca în 1926, a avut un parcurs științific marcat de vocația cercetării fundamentale în strânsă conexiune cu cercetarea aplicată. Absolvent al Școlii Politehnice din Timișoara, Facultatea de Electromecanică, a realizat o teză de doctorat ce avea să-i deschidă calea către o serie de performanțe în domeniul energiei nucleare: 'Studiul termodinamic al coloanelor de separare, în flux continuu, cu trei fluide și temperaturi diferite de reacție'. În 1959 a devenit cercetător la Institutul de Fizică Atomică din Cluj-Napoca, unde a condus Laboratorul de separări izotopice, creat în 1963, iar în 1970 a fost numit director al Uzinei 'G' din Râmnicu Vâlcea, unde a realizat apa grea, bazată pe cuplarea a două procese de separare izotopică, folosind procedee originale și soluții conceptuale cu caracter de premieră mondială. Caracterul aplicativ al multora dintre preocupările sale și ale grupului de cercetări pe care l-a condus a avut drept consecință un număr important de descoperiri, care se regăsesc în 30 brevete de invenții premiate la saloane internaționale de inventică (6 aur, 4 argint, 2 bronz). Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste 300 de cărți, studii, articole, comunicări, apărute sub semnătură proprie sau în colaborare, în reviste de prestigiu din țară și din străinătate. A fost expert al Agenției Internaționale de Energie Atomică de la Viena. În 1991 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1993, membru titular; în perioada 1994-1999 a deținut funcția de secretar general. În 1996 a fost ales membru al Academia Scientiarum et Artium din Salzburg. Pentru performanțele sale științifice a fost recompensat cu numeroase premii și distincții, între care cele mai reprezentative sunt Ordinul Național 'Pentru Merit' în grad de Mare Ofițer (2000) și Ordinul Național 'Steaua României' în grad de Cavaler (2015).

Academia Română - Comunicare și imagine publică