Suspendarea procedurii de deficit excesiv nu este o victorie, este consecința anilor de guvernare fără responsabilitate

România nu a primit o veste bună de la Comisia Europeană, ci doar un răgaz. Suspendarea procedurii de deficit excesiv nu înseamnă că problemele au fost rezolvate. Nu reduce deficitul, nu șterge datoriile acumulate și nu aduce resurse noi la buget. Ea confirmă doar că România rămâne sub monitorizare atentă după ani în care finanțele publice au fost administrate fără viziune și fără disciplină.

Lista de măsuri și reforme solicitate de Comisia Europeană este lungă și grăitoare: control strict al cheltuielilor publice, creșterea investițiilor în apărare și infrastructura energetică, continuarea reformei pensiilor, reforma salarizării în sectorul public, îmbunătățirea colectării taxelor și combaterea evaziunii fiscale. La acestea se adaugă accelerarea reformelor din PNRR, digitalizarea administrației, profesionalizarea conducerii companiilor de stat, investiții în infrastructura de transport și mediu, măsuri pentru creșterea participării pe piața muncii și reducerea riscului de sărăcie.

Privite în ansamblu, aceste recomandări reprezintă nota de plată pentru ani întregi de decizii greșite. Pentru perioada în care s-au cheltuit bani fără acoperire, s-au amânat reforme esențiale, s-au protejat privilegii și s-a preferat interesul politic în locul interesului public. Pentru anii în care companiile de stat au fost transformate în instrumente de influență, iar costurile incompetenței au fost transferate către cetățenii care muncesc, plătesc taxe și așteaptă servicii publice decente. Cei care au adus România în această situație nu au motive de laudă. Din contră, au obligația să explice cum s-a ajuns aici. Există riscul ca, și de această dată, responsabilitatea să fie transferată către Bruxelles, iar măsurile dificile să fie prezentate ca inevitabile. Vor apărea argumente despre necesitatea unor taxe mai mari, despre restrângerea cheltuielilor sau despre limitarea unor drepturi sociale, ca și cum românii ar fi cei care au creat dezechilibrele bugetare.

Realitatea este alta. Deficitul nu a fost generat de pensionarul care își cumpără medicamente, de profesorul care își face meseria, de asistenta medicală, de funcționarul care muncește cinstit sau de familia care își calculează fiecare cheltuială de la o lună la alta. Deficitul este rezultatul unor decizii politice luate ani la rând fără responsabilitate și fără respect pentru banul public.

Recomandările Comisiei Europene merită analizate și aplicate acolo unde sunt utile, însă ele nu pot înlocui răspunderea politică. Deciziile privind taxele, salariile, pensiile, investițiile și serviciile publice trebuie luate în interesul cetățenilor, nu pentru a acoperi greșelile celor care au guvernat.

Dacă noua majoritate parlamentară sau viitorul guvern va alege să pună întreaga povară a ajustărilor bugetare pe umerii celor care muncesc și respectă legea, atunci nu vom vorbi despre reformă, ci despre o nouă evitare a responsabilității.

Orice proces real de echilibrare a finanțelor publice trebuie să înceapă acolo unde statul pierde bani de ani de zile, în zona privilegiilor nejustificate, a sinecurilor politice, a contractelor supraevaluate, a instituțiilor fără performanță și a companiilor de stat transformate în refugii pentru clientela de partid. Disciplina bugetară nu poate însemna sacrificii doar pentru cei care respectă regulile. Ea trebuie să înceapă cu eliminarea risipei și cu recuperarea resurselor pierdute prin incompetență, favoritism și lipsă de transparență.

Suspendarea procedurii de deficit excesiv nu este un premiu și nu poate fi prezentată ca o mare reușită politică. Este un semnal de avertizare, un semnal că țara plătește astăzi costul anilor de risipă, al reformelor amânate și al promisiunilor făcute fără acoperire. Iar cei care au creat această situație nu trebuie să fugă de răspundere, ci să și-o asume în fața cetățenilor.

Deputat neafiliat de Vaslui
Raisa Enachi