România, din nou pe primul loc în Uniunea Europeană la tinerii lăsați în afara școlii și a muncii

România s-a aflat și în anul 2025 pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională. Vorbim despre 19,2% dintre tinerii noștri, adică aproape unul din cinci. Sunt tineri rămași în afara școlii și în afara muncii exact în anii în care statul ar fi trebuit să îi ajute să își găsească un drum în viață.

În timp ce alte state europene au reușit să reducă semnificativ acest fenomen, în România schimbările au fost aproape inexistente. În ultimii zece ani, procentul a scăzut doar de la 20,9% la 19,2%, în timp ce țări precum Italia și Grecia au înregistrat reduceri de peste zece puncte procentuale. Media europeană este de 11%, însă România rămâne la 19,2%, iar în rândul tinerilor cu un nivel scăzut de educație procentul ajunge la 35,8%, cel mai mare din întreaga Uniune Europeană. Sunt date oficiale Eurostat, publicate în mai 2026.

În spatele acestor procente sunt tineri care absolvesc școala fără o meserie, licee tehnologice care prea des nu mai oferă o calificare clară, sate și orașe mici unde drumul către un loc de muncă devine o piedică în sine și familii care nu mai reușesc să își țină copiii în școală. Mulți dintre acești tineri nu stau acasă pentru că nu vor să muncească. Stau pentru că ajung la 16, 18 sau 20 de ani fără o calificare, fără îndrumare și fără să fi avut vreodată o legătură reală cu un angajator.

În județul Vaslui, problema tinerilor rămași în afara școlii și a muncii este legată direct de șomajul ridicat, de accesul dificil la locuri de muncă stabile și de lipsa unor soluții reale pentru cei care ies din școală fără o calificare solidă. Raportul AJOFM Vaslui pentru anul 2025 indică o rată a șomajului de 9,49% la începutul anului și de 8,90% în luna decembrie, cu peste 9.600 de șomeri înregistrați la final de an. Tot în 2025, prin măsurile agenției, 749 de tineri sub 30 de ani și-au găsit un loc de muncă, iar 627 dintre ei nu lucrau și nu urmau nicio formă de educație sau formare înainte de angajare.

Pentru Vaslui, aceste date transmit un mesaj simplu, tânărul trebuie sprijinit înainte să ajungă șomer în acte. În școală, atunci când riscă să abandoneze. În liceu, când ar trebui să învețe o meserie. La finalul studiilor, când are nevoie de un drum concret către un loc de muncă. Altfel, statul nu face decât să îi numere prea târziu, după ce au pierdut deja ani importanți.

Cel mai greu este pentru tinerele femei. România are cea mai mare diferență din Uniunea Europeană între fete și băieți la acest capitol, 25% dintre tinerele femei nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație, față de 13,8% dintre băieți. Multe dintre ele rămân acasă din lipsa transportului, a serviciilor de sprijin, a locurilor de muncă în apropiere sau pentru că familia nu mai poate face față singură.

Statul trebuia să ajungă la acești tineri mai devreme, când au început să lipsească de la școală, când familia nu a mai putut plăti naveta, când liceul nu le-a oferit o meserie și când, la finalul studiilor, nu exista nicio legătură reală cu piața muncii. Asta înseamnă consiliere făcută la timp, transport pentru elevii din zonele izolate, sprijin pentru familiile care nu mai pot ține copiii în școală și cursuri după care tânărul chiar poate fi angajat, nu cursuri care se termină cu o diplomă pusă într-un dosar și cu același om rămas fără muncă.

În locul acestor soluții, România a avut o criză politică, un Guvern demis și prea mulți tineri lăsați, din nou, ultimii la rând.

Anii pe care un tânăr îi pierde stând acasă nu se recuperează ușor. Se pierde obișnuința muncii, se pierde încrederea și se pierde legătura cu o meserie. Iar această pierdere va fi plătită mai târziu de întreaga societate, în economie, în satele și orașele mici care se golesc și în lipsa oamenilor pregătiți să muncească.

Astăzi, România nu are un Guvern cu mandat deplin care să își asume un plan serios pentru această problemă. Avem o clasă politică preocupată de calcule de putere, în timp ce prea mulți tineri sunt lăsați în urmă. Asta ar trebui să ne îngrijoreze, nu cine ocupă un scaun la Palatul Victoria.

Cât timp politicienii se ceartă pentru guvernare, un tânăr de 18 ani din Vaslui rămâne acasă, fără o meserie și fără o șansă reală. Iar anii aceia nu îi mai dă nimeni înapoi. Este o rușine ca România să fie an de an pe primul loc în Europa la tineri lăsați în afara școlii și a muncii, iar răspunsul statului să rămână același, tăcere, improvizație și dezordine.

De aceea, oricine va forma următorul Guvern trebuie să trateze problema acestor tineri ca pe o urgență națională, nu ca pe o statistică pe care o citim o dată pe an și o uităm a doua zi. România nu își mai permite să piardă tineri din cauza sărăciei, a abandonului școlar, a lipsei locurilor de muncă și a conflictelor politice. Acești tineri merită o șansă reală, iar statul român are obligația să le-o ofere la timp.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui

29 mai 2026