'Câtă nevoie avem astăzi de bucurie?' - New Media District transformă Copoul într-un laborator al jocului, tehnologiei și memoriei, la Romanian Creative Week

Romanian Creative Week (RCW), cel mai amplu eveniment dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană și desfășurat în premieră sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, a adus la Iași una dintre cele mai complexe și spectaculoase secțiuni dedicate artei contemporane și tehnologiei: New Media District. Desfășurat în zona Copou, districtul propune publicului o experiență imersivă construită din instalații interactive, realitate augmentată, performance, lumină, sunet și intervenții multimedia care investighează, în această ediție, relația dintre joc, memorie și nevoia contemporană de bucurie.

Sub tema 'Ludic Manifest', conceptul curatorial al New Media District, susținut de Ploom*, alături de partenerii Raiffeisen Bank, Vodafone și Audi Iasi Sandra Group, pornește de la tema generală a Romanian Creative Week 2026, JOY, și explorează felul în care jocul poate deveni o formă de rezistență emoțională, reflecție și reconectare umană într-o societate dominată de suprastimulare și incertitudine.

Coordonatorul secțiunii, artistul video și lectorul universitar Andrei Cozlac, dublu premiat UNITER pentru video-mapping, explică miza conceptuală a ediției: 'Tematica New Media District, intitulată Ludic Manifest, pornește de la tema generală a Romanian Creative Week - JOY. Conceptul propune o articulare a relației dintre joc și manifest, două dimensiuni aparent contrastante, dar profund complementare în dinamica experienței umane contemporane. Jocul și manifestul devin laitmotivul expoziției New Media, în cadrul căreia artiștii invitați explorează modalități diverse prin care experiențele ludice primare ale copilăriei - adesea pierdute sau transformate la maturitate - pot fi recuperate, reinterpretate și reactivate.'

Potrivit acestuia, districtul funcționează ca un spațiu de reconectare afectivă și socială:

'Dacă jocul este asociat spontaneității, libertății și formelor sincere ale expresiei, manifestul aparține unei dimensiuni reflexive, specifice adultului cerebral, adesea percepută ca fiind serioasă și programatică. Reunirea acestor două registre într-un construct experiențial readuce în discuție nevoia individului contemporan de a regăsi spații de siguranță și autenticitate. Într-un context social marcat de incertitudine și suprasaturare informațională, întrebarea 'Câtă nevoie avem astăzi de bucurie?' capătă o relevanță acută. Mai mult ca oricând, este necesar să reînvățăm să ne bucurăm cu intensitatea și sinceritatea copilăriei, pentru a colora griul realității și a revitaliza relațiile bazate pe toleranță și empatie.'

Artiștii participanți investighează forme ale jocului și descoperirii prin medii interactive, tridimensionale și digitale. Instalațiile transformă spațiul urban într-un traseu senzorial și participativ, în care publicul nu mai este doar spectator, ci devine parte a experienței.

Artista Cezara Pâțâligă (Bursa the Creative) reactivează memoria copilăriei printr-un 'șotron' de lumină care convertește gestul ludic într-un act tehnologic contemporan, în timp ce Tony Macpela, prin 'Ascend', transformă celebrul David al lui Michelangelo într-o suprafață participativă de tip pop-art digital.

Mihai Savin propune, în 'The Giggle', o reinterpretare a anxietății contemporane prin intermediul unui dansator pneumatic inspirat de 'Țipătul' lui Edvard Munch. Artistul descrie experiența ca pe un balans între comic și neliniște: 'Publicul se poate aștepta la o experiență simultan comică și neliniștitoare. Instalația tratează dansatorul pneumatic comercial ca pe o sculptură cinetică alimentată de aer, construită să atragă privirea prin mișcare, instabilitate și repetiție. Pentru cei care recunosc referința la Țipătul lui Edvard Munch, lucrarea produce o mutație de registru: o imagine asociată anxietății existențiale devine comică într-o cheie aproape isterică, prin întâlnirea dintre gravitatea imaginii și comportamentul absurd al mecanismului pneumatic.'

Artistul vorbește și despre relația fragilă dintre entertainment și artă conceptuală: 'Nu cred că linia este complet separată. Lucrarea folosește deliberat un limbaj spectaculos și accesibil pentru a atrage atenția, însă încearcă să introducă în interiorul acestui mecanism și o dimensiune mai ambiguă sau incomodă. Dacă publicul rămâne doar pentru imagine, instalația funcționează deja ca spectacol și infrastructură de atenție; dacă este percepută și ambiguitatea dintre comic, anxietate și râs nervos, atunci începe dimensiunea conceptuală a lucrării.'

Tema memoriei și a identității este prezentă și în instalația 'Caseta roșie' semnată de Ioana Rusu, care folosește fragmente analogice și nostalgii personale pentru a construi un discurs despre copilărie și formarea identității.

'Joy m-a dus din prima cu gândul la o joacă de copil, simpla bucurie de a exista și a cunoaște. Vreau să transmit asta prin fragmente analogice de pe o casetă de când eram mică - amintiri stocate care nu mai corespund perioadei în care trăim, dar sunt familiare, nostalgice. În instalația mea această amintire alimentează un întreg circuit pentru că identitatea noastră este strâns legată de experiențele din primii ani ai vieții', afirmă artista.
Ioana Rusu consideră că formatul districtului schimbă radical relația publicului cu arta contemporană: 'Formatul districtului accesibilizează arta, o scoate dintr-un spațiu care poate fi văzut rigid. Publicul se poate simți liber să exploreze instalațiile. Se lucrează cu spațiul, cu lumina, cu interacțiunea, iar publicul este invitat să intre în imaginația noastră și să se bucure de o altfel de plimbare în Copou. Îi invităm să fie deschiși să ne jucăm împreună.'

La rândul său, artistul Teodor Buruiană explorează ideea visului ca formă de libertate și comunicare umană, în instalația 'Dreams Come True', o pernă supradimensionată care invită publicul la imersiune imaginară. 'Este o temă destul de importantă care are legătură cu fericirea și anume visele. Am încercat cumva, prin instalația creată pentru acest eveniment, să aduc oamenilor un context prin care visele chiar devin realitate. Lucrarea asta face, de fapt, în relație cu tema festivalului, să devină un element de comunicare între oameni și visele acestora.'

În opinia sa, experiența artistică nu poate fi redusă la spectaculozitatea vizuală sau la caracterul 'instagramabil' al instalațiilor: 'Cred că asta este o percepție a privitorului și fiecare poate interpreta în felul lui dacă o lucrare e doar instagramabilă sau este o lucrare de artă. Dimensiunea unei lucrări nu reflectă neapărat impactul pe care îl are. O lucrare mare poate să ofere monumentalitate. Dar, până la urmă, contează doar impactul cultural pe care îl are lucrarea și cu ce rămâne persoana respectivă din acea experiență.'

Pe parcursul districtului, publicul poate descoperi și instalațiile 'Freedom Suspension' de Andrei Botnaru, 'Stratigrafia unei emoții' de Călin Ursuțu, 'Identități Fragmentate' de Robert Rusu (Beto), 'CTR+Z' de Andrei Popovici sau 'Expansion of Time' de Andreea Harabagiu. Dimensiunea performativă este integrată prin proiecte precum 'Boiling Architecture', realizat de light designerul și regizorul Alexandros Raptis alături de coregrafa Teodora Velescu și scenograful Cătălin Manea, sau 'Reactive Cube', performance-ul coregrafului Alexandru Radu împreună cu dansatorii Emilian Costin și Giovanna Robertucci.

Tot în cadrul New Media District, artistul Noiseloop, câștigător al LightUp Festival 2026, prezintă proiectele 'NOUVEAUX: A Dialogue of Forms' și un demers de videomapping dedicat statuilor voievozilor, în timp ce Dr0mp explorează lumina și plasma în instalația 'Armonizator'.

Despre Romanian Creative Week

Romanian Creative Week, desemnat în 2023, de EUIPO, drept cel mai mare eveniment al industriilor creative din Uniunea Europeană, este organizat de Federația Patronatelor din Industriile Creative, singura federație patronală reprezentativă la nivel național ce activează în sectorul industriilor creative. S-a înființat în Iași, în august 2011. A organizat până acum, direct sau prin patronatele membre, peste 100 de proiecte de promovare națională și internațională a industriilor creative.

Parteneri instituționali ai RCW: Primăria Municipiului Iași, Ministerul Culturii, Consiliul Județean Iași, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Uniunea Artiștilor Plastici din România Filiala Iași, Universitatea 'Al. I. Cuza' din Iași, Universitatea Tehnică 'Gheorghe Asachi' Iași, Universitatea Națională de Arte 'George Enescu' Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie 'Gr. T. Popa' Iași, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, UAD 100, Ordinul Arhitecților din România - Iași, Muzeul Municipal 'Regina Maria' Iași, Ateneul Național Iași, ARTCOR, COR, ARTEP, Aeroportul Iași, Fontis.

Parteneri: UniCredit Bank, Ploom, Pepsi, Jidvei, Audi Iasi Sandra Group, Iulius, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Vodafone, Lancome, L'Oreal Professionnel, Noir, Stella Artois, Printco, Vivo, Wink, DreamByte Studio.

Parteneri media: Pro TV, Protv.ro, HotNews, Newsweek România, Agerpres, Ziarul de Iași, Europa FM, Virgin Radio, Radio HIT, Daily Magazine, AList Magazine, Investigatoria, MediaQuality, ArtHood.

*Produsul nu este lipsit de riscuri și cauzează dependență. 18+ destinat adulților consumatori existenți de produse cu nicotină.