Victorie pentru natură: ÎCCJ oprește defrișarea a peste 30 de hectare de pădure pentru Hidrocentrala Răstolița. Guvernul, Ministerul Mediului și Hidroelectrica au pierdut și la instanța supremă.

21.05.2026

Comunitatea Declic și Bankwatch România au oprit, la Înalta Curte de Casație și Justiție, defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, dispusă de Guvern pentru a face loc Hidrocentralei Răstolița.

Judecătorii Curții Supreme au respins ca nefondate recursurile Guvernului, Ministerului Mediului și al Hidroelectrica împotriva suspendării HG 327/2025. Actul normativ suspendat de ÎCCJ aproba scoaterea definitivă, fără compensare, a 37,5 hectare de pădure din fondul forestier național pentru Hidrocentrala Răstolița.

'Decizia de azi arată că nu Declic și Bankwatch opresc hidrocentralele, cum ne acuză, în mod eronat, unii politicieni. O face justiția. Și asta pentru că acolo se întâmplă ilegalități, e atât de simplu', a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic.

'Statul a încercat să treacă peste lege, peste natură și peste cetățenii care depind de ea. Prin această decizie, instanța supremă confirmă din nou că lucrările pentru Răstolița s-au făcut în baza unor acte cu probleme serioase de legalitate', a completat Viviana Stoica, reprezentantul Bankwatch România.

Proiectul hidrocentralei Răstolița este unul dintre cele mai controversate proiecte hidroenergetice din România. Pentru continuarea lucrărilor, autoritățile au aprobat scoaterea din fondul forestier a zeci de hectare de pădure dintr-o arie naturală protejată.

Deși proiectul este prezentat drept unul strategic pentru sistemul energetic, hidrocentrala de la Răstolița ar contribui cu doar 35,2 MW la sistemul energetic național - aproximativ a 570-a parte din puterea instalată a României, o contribuție de doar 0,081% la producția anuală de electricitate a țării, în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic din arii naturale protejate și situri Natura 2000, inclusiv habitatul lostriței, una dintre cele mai rare specii de pești din România.

Foștii miniștri ai mediului, Sebastian Burduja și Mircea Fechet, au atacat public organizațiile care au cerut verificarea legalității proiectului. Instanțele însă le-au dat sistematic dreptate comunităților afectate și organizațiilor de mediu.

Decizia ICCJ vine după alte două victorii consecutive ale societății civile în instanță. În iunie 2025, Curtea de Apel Cluj suspendase deja acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor, o decizie ignorată în mod flagrant pe teren: imaginile satelitare și datele din aplicația Inspectorul Pădurii au arătat că zeci de camioane au continuat să transporte material lemnos după suspendare.

Ulterior, aceeași Curte de Apel Cluj a suspendat și HG 327/2025, actul prin care Guvernul Ciolacu aproba scoaterea definitivă din fondul forestier a 37,5 hectare de pădure din Parcul Național Călimani fără compensare.