În ultima săptămână, societatea a reținut o serie de controverse cu privire la finanțarea organizațiilor nonguvernamentale. Proiectul cu nr. L233/2026 a fost adoptat luni, 18 mai, de Senat, fără o consultare și dezbatere publică.

În paralel, președintele Autorității Electorale Permanente a invitat joi, 21 mai, la o consultare, reprezentanți ai societății civile asupra direcțiilor de reformă incluse în Planul de acțiune strategică pentru anul 2026, printre care creșterea transparenței finanțării politice și aplicarea noilor reglementări europene privind publicitatea politică, respectiv, elaborarea unui nou cadru legislativ privind partidele politice.

În acest context, Asociația Pro Democrația atrage atenția că dezbaterea generată de inițiativa legislativă L233/2026 expune o incoerență fundamentală: statul cere ONG-urilor transparență sporită, în vreme ce partidele politice, care gestionează accesul la putere și resurse publice, beneficiază de un regim de control insuficient. Subliniem că Legea 14/2003 conferă partidelor politice statutul de asociații. Această situație trebuie corectată prin reforma urgentă a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale.

Context și probleme actuale

Regimul actual al finanțării politice prezintă vulnerabilități structurale care împiedică cetățenii și instituțiile să înțeleagă cine finanțează politica și ce interese sunt în joc:

* Praguri ridicate de publicitate pentru donații și cotizații

* Raportare lentă, insuficientă în perioadele preelectorale

* Dificultăți în identificarea beneficiarului real al finanțărilor

* Finanțare indirectă prin intermediari, contracte media, consultanță sau sondaje greu de verificat

* Împrumuturi mascate și fragmentarea donațiilor pentru a eluda plafoanele legale

Spre deosebire de ONG-uri care deja au obligații de raportare financiară, partidele politice distribuie resurse publice și participă direct la procesele decizonale. Standardul de transparență trebuie să fie, prin urmare, semnificativ mai strict pentru partide.

Ce solicită standardele internaționale

Trei instituții de referință converg către aceleași concluzii:

* Curtea Constituțională a României a reținut că finanțarea politică trebuie analizată prin raportare la pluralism, transparență și mecanisme efective de control (Deciziile nr. 686/2020 și 718/2017).

* GRECO insistă că transparența finanțării politice trebuie însoțită de monitorizare reală și sancțiuni eficiente, nu doar de raportări formale.

* Comisia de la Veneția subliniază că transparența partidelor este indispensabilă într-o democrație funcțională și trebuie construită pe principii de proporționalitate, claritate și previzibilitate.

Prin raportare la standardele antemenționate, Asociația Pro Democrația propune o reformă credibilă a Legii nr. 334/2006 care să vizeze trei obiective: transparență substanțială, control efectiv și sancțiuni proporționale.

Transparență

* Eliminarea pragurilor de publicare pentru donații, cotizații și împrumuturi

* Raportare accelerată în perioadele preelectorale și electorale

* Registru electronic unic, public și actualizat în timp real

* Publicarea obligatorie a contractelor de consultanță, sondaje și publicitate

Control efectiv

* Consolidarea rolului Autorității Electorale Permanente cu competențe sporite de audit și verificări încrucișate

* Publicarea integrală și motivată a rapoartelor de control, accesibile presei, societății civile și mediului academic

* Clarificarea beneficiarului real și limitarea strictă a finanțării indirecte prin persoane interpuse

Sancțiuni proporționale

* Amenzi calibrate în raport cu suma nedeclarată sau utilizată ilegal

* Confiscarea sumelor obținute cu încălcarea legii

* Suspendarea sau reducerea subvențiilor publice

* Răspundere personală pentru conducerea financiară a partidului

Concluzie

* Dacă transparența este extinsă asupra ONG-urilor prin proiectul L233/2026, partidele politice trebuie să fie în egală măsură chemate să ofere transparență deplină. Ele gestionează riscuri mult mai mari de corupție politică și captură instituțională. Reforma legii partidelor trebuie să transforme raportarea formală într-un instrument autentic de integritate democratică.

* Facem apel ca dezbaterile din Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, să respecte standardele de consultare publică prin implicarea mediului asociativ, ca o condiție minimă pentru o evaluare adecvată a impactului legislativ, singura de natură să întărească încrederea în procesul democratic.