Sănătatea românilor nu poate fi tratată contabil: România are nevoie de investiții în viață, în prevenție și în demnitatea pacientului

În ultimii ani, sistemul public de sănătate din România a traversat una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Crizele succesive, presiunea uriașă asupra personalului medical, subfinanțarea, migrația medicilor și accesul inegal la servicii medicale au demonstrat, încă o dată, că sănătatea nu poate fi privită ca o simplă cheltuială bugetară. Ea reprezintă o investiție strategică în viitorul unei națiuni.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, consider că România are nevoie de o schimbare profundă de viziune: de la reacție la prevenție, de la improvizație la planificare, de la politici fragmentate la un pact național pentru sănătate. Nu putem vorbi despre dezvoltare economică, despre educație performantă sau despre o societate echilibrată fără cetățeni sănătoși și fără un sistem medical funcțional și accesibil tuturor.

Partidul Social Democrat a demonstrat, de fiecare dată când s-a aflat la guvernare, că sănătatea reprezintă o prioritate reală. Creșterea veniturilor personalului medical, investițiile în spitale, extinderea programelor naționale de sănătate, modernizarea infrastructurii sanitare și susținerea medicinei de familie au fost măsuri concrete care au contribuit la stabilizarea unui sistem afectat ani la rând de lipsuri și incoerență administrativă.

În același timp, este evident că provocările actuale sunt mai complexe decât oricând. România se confruntă cu deficit de personal medical, cu discrepanțe majore între mediul urban și cel rural și cu o presiune tot mai mare asupra sistemului public.

Tocmai de aceea, deciziile politice trebuie să fie responsabile și profund ancorate în realitatea socială.

În această perioadă, în Parlament au fost inițiate și susținute proiecte legislative importante care vizează consolidarea rezilienței economice și sociale a României, inclusiv prin utilizarea mai eficientă a resurselor financiare interne pentru domenii strategice precum apărarea și investițiile naționale. Un exemplu îl reprezintă propunerea legislativă privind posibilitatea ca fondurile administrate în cadrul Pilonului II de pensii să poată susține investiții în industria de apărare și în sectoare strategice ale economiei românești, într-un context european și internațional care impune consolidarea capacității statului de a răspunde noilor provocări.

Dar, dincolo de marile strategii economice și geopolitice, statul român are obligația de a nu pierde din vedere oamenii: pacientul care așteaptă luni întregi pentru un consult, medicul epuizat care lucrează în gărzi interminabile, copilul dintr-o comună fără acces la servicii medicale sau pensionarul care renunță la tratament din cauza costurilor.

Din nefericire, țara noastră a traversat și perioade în care discursul austerității a pus o presiune suplimentară asupra unor domenii esențiale. Chiar dacă sănătatea și educația au beneficiat, în anumite momente, de regimuri speciale privind reducerile bugetare, simplul fapt că aceste sectoare au fost incluse în logica generală a tăierilor și restricțiilor demonstrează cât de fragil poate deveni echilibrul social atunci când deciziile economice nu sunt însoțite de responsabilitate umană și socială.

Sănătatea României are nevoie de o politică publică centrată pe prevenție, pe digitalizarea serviciilor medicale, pe investiții în spitale regionale și în medicina comunitară, pe stimularea tinerilor medici să rămână în țară și pe reconstruirea încrederii dintre cetățean și sistemul medical.

Sănătatea nu trebuie să fie un privilegiu al celor care își permit, ci este un drept fundamental. Iar obligația noastră, ca decidenți politici, este să construim un sistem medical în care fiecare român să se simtă protejat, respectat și tratat cu demnitate.

Într-o societate modernă, adevărata măsură a performanței unui stat nu este dată doar de indicatorii economici, ci și de felul în care își protejează oamenii. Iar România trebuie să aleagă fără ezitare această direcție: investiții în viață, în sănătate și în viitor.

Deputat PSD București,
RODICA NASSAR
Vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și familie