Premieră în Parlamentul European: Specialiști din sănătatea mintală din România cer combaterea stigmei și dezvoltarea psihiatriei comunitare
Reprezentanți ai principalelor organizații profesionale din domeniul sănătății mintale din România au participat săptămâna aceasta, la Bruxelles, în Parlamentul European, la evenimentul internațional 'Breaking the Silence: Mental Health in Europe', dedicat sănătății mintale, combaterii stigmatizării și dezvoltării serviciilor comunitare de sprijin pentru pacienți.

În cadrul evenimentului organizat de vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, România a fost reprezentată de specialiști din domeniul sănătății mintale, printre care conf. univ. dr. Ciprian Băcilă, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), profesor universitar doctor Elena Predescu, coordonator al Comisiei de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din cadrul ARPP, dr. Lucian Constantin Paziuc, președintele Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), și Florin Neag, vicepreședinte ASPP.

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) este principala organizație profesională națională din domeniul psihiatriei, având rolul de a promova dezvoltarea științifică și profesională a psihiatriei românești, educația medicală continuă și îmbunătățirea serviciilor de sănătate mintală din România. La rândul său, Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) reunește peste 94 % dintre spitalele publice de psihiatrie din țară și susține dezvoltarea serviciilor moderne de sănătate mintală, a psihiatriei comunitare și a integrării sociale a persoanelor cu tulburări psihice.

Conf. univ. dr. Ciprian Băcilă a subliniat, în cadrul dezbaterilor de la Bruxelles, că sănătatea mintală și combaterea stigmatizării necesită o abordare comună, care să implice profesioniști, autorități, societatea civilă, mass-media și comunitatea. 'Sănătatea mintală nu poate fi susținută de o singură profesie și nici schimbată de o singură instituție. Orice program anti-stigmă real are nevoie de o echipă formată din profesioniști din domeniul sănătății mintale - psihiatri, psihologi, asistenți sociali, ergoterapeuți, terapeuți ocupaționali și asistenți medicali - reprezentanți ai mediului politic, ai societății civile și ai mass-media. Este necesară o colaborare între autorități, care să implice sistemul medical, juridic și de asistență și protecție socială, susținută de comunitate, școală, familie, media și, nu în ultimul rând, de oameni care au avut curajul să vorbească despre propria experiență.

Scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța. Toleranța este ceea ce acordăm obiectelor neînsuflețite. Scopul este incluziunea, pentru că persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră. Deși subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate mintală, lipsa medicamentelor și lipsa cunoașterii clinice sunt factori care impactează calitatea îngrijirii, stigma este principalul obstacol în calea accesului la servicii de sănătate mintală în aproape fiecare țară din lume. Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin declarații formale,
ci prin asumare colectivă și prin recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane', a declarat conf. univ. dr. Ciprian Băcilă.

În intervenția sa de la Bruxelles, profesor universitar doctor Elena Predescu a punctat faptul că sănătatea mintală a copiilor și adolescenților reprezintă una dintre cele mai importante provocări medicale și sociale ale Europei.

'În acest moment, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa. Avem nevoie de educație, prevenție, acces mai bun la servicii de sănătate mintală și reducerea stigmatizării.

A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate și grijă față de copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor va decide nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii societăți de mâine', a susținut Elena Predescu.

În intervenția sa, dr. Lucian Constantin Paziuc a atras atenția asupra necesității dezvoltării psihiatriei comunitare în România și asupra importanței continuării recuperării pacientului în comunitate, după externarea din spital.

'Serviciile de sănătate mintală nu ar trebui să se desfășoare doar în spitale sau ambulatorii de psihiatrie, ci și în microcomunitatea de unde provine pacientul, aproape de familie, prieteni, într-un mediu în care este familiarizat și obișnuit. Instituționalizarea în spitalele de psihiatrie, pe termen lung, implică o serie de riscuri majore pentru ființa umană, cum ar fi pierderea identității, autonomiei, demnității și scăderea autonomiei, cu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Procesul de recuperare începe în spital, însă el trebuie continuat acasă, în servicii comunitare adaptate în funcție de nevoile fiecăruia.

Locuințele protejate, locurile de muncă protejate, atelierele de ergoterapie în comunitate, centrele de zi și centrele comunitare sunt un pas important și un liant între spitalele de psihiatrie și comunitate, un model de bune practici în psihiatria mileniului III', a declarat dr. Lucian Constantin Paziuc.

Vicepreședintele ASPP, Florin Neag, a susținut la rândul său o prezentare în Parlamentul European despre provocările managementului în spitalele de psihiatrie și necesitatea reformării sistemului de sănătate mintală din România.

'Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical', a declarat Florin Neag.

Neag a subliniat că pacientul psihiatric trebuie sprijinit atât în timpul internării, cât și după externare, prin servicii comunitare funcționale și programe de reintegrare socială.

'Pacientul psihiatric nu aparține doar spitalului. El aparține societății. Avem nevoie de screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbește de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a construit-o funcțional', a afirmat Florin Neag.

Acesta a atras atenția și asupra subfinanțării cronice a actului medical psihiatric din România.

'Prima mare provocare este subfinanțarea cronică a actului medical psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiții în clădiri sau dotări, care la Sibiu, din fericire, prin eforturile susținute ale ordonatorului principal de credite - Consiliul Județean Sibiu - există. Vorbesc despre finanțarea națională efectivă a actului medical psihiatric.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activitățile de ergoterapie și nevoia de intervenție multidisciplinară', a explicat acesta.

În cadrul intervenției susținute la Bruxelles, Florin Neag a prezentat și patru direcții esențiale pentru dezvoltarea unei sănătăți mintale sustenabile în România.

'În condițiile în care vrem ca sănătatea mintală să funcționeze cu adevărat, trebuie să încetăm să tratăm psihiatria ca pe o specialitate medicală marginală. Trebuie să o finanțăm corect. Trebuie să construim un ecosistem centrat pe pacient, nu doar pe internare. Trebuie să susținem psihiatria comunitară prin bugete reale, nu doar prin declarații. Și trebuie să tratăm cercetarea ca pe o investiție, nu ca pe un lux. Pentru că sănătatea mintală înseamnă stabilitate socială, reziliență economică și demnitate umană', a concluzionat Florin Neag.

Evenimentul 'Breaking the Silence: Mental Health in Europe' a reunit europarlamentari, reprezentanți ai organizațiilor europene și specialiști din domeniul sănătății mintale, în cadrul unor sesiuni dedicate stigmatizării, prevenției, accesului la servicii și reformei sistemelor de sănătate mintală din Europa.

Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România
Președinte Dr. Lucian Constantin Paziuc

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie
Președinte conf.univ.dr. Ciprian Băcilă