Partidul pentru Natură, Oameni și Animale (NOA) 14.05.2026

Prin adoptarea proiectului L327/2025, Parlamentul României lovește în controlul judecătoresc asupra administrației și în statul de drept

În data de 11 mai 2026, Senatul României, în calitate de cameră decizională, a adoptat proiectul de lege L327/2025, după ce acesta fusese anterior adoptat de Camera Deputaților. Proiectul urmează acum să fie trimis Președintelui României pentru promulgare.

Prin acest proiect, Parlamentul României lovește direct într-unul dintre pilonii fundamentali ai statului de drept: controlul judecătoresc efectiv asupra actelor administrației publice.

Legea votată face ca hotărârile judecătorești de suspendare pronunțate de instanțele de contencios administrativ, cu privire la unele acte ale Ministerului Mediului (ordine privind cote de vânătoare), considerate nelegale de instanță, să nu mai producă efecte imediat.

Această modificare golește de conținut instituția suspendării actului administrativ și transformă controlul judecătoresc într-un mecanism lipsit de eficiență, în condițiile în care suspendarea există tocmai pentru a preveni producerea unor efecte ireversibile până la soluționarea definitivă a litigiului.

Practic, chiar dacă o instanță dispune suspendarea unui act administrativ, acesta va continua să producă efecte juridice până la finalizarea recursului, ceea ce este exact opusul ideii de protecție jurisdicțională efectivă pe care instituția suspendării actelor administrative ar trebui să o garanteze.

Gravitatea acestui proiect depășește cu mult domeniul cinegetic sau problema ordinelor privind cotele de vânătoare.

Unul dintre cele mai periculoase efecte ale acestei legi este precedentul creat. Astăzi este afectată protecția mediului, mâine același model poate fi extins către urbanism, exploatări forestiere, achiziții publice sau orice alt domeniu în care administrația dorește să slăbească efectele controlului judecătoresc. Prin această lege, Parlamentul legitimează ideea că atunci când hotărârile instanțelor incomodează administrația sau anumite grupuri de interese, ele pot fi neutralizate.

Acesta este un derapaj major de la principiile statului de drept și o atingere directă adusă separației puterilor în stat. Constituția României garantează în mod explicit, prin art. 126 alin. (6), controlul judecătoresc al actelor administrative, prin art. 21 accesul liber la justiție, prin art. 16 egalitatea în fața legii, iar prin art. 1 alin. 5 principiul legalității. Aceste principii constituționale sunt încălcate prin adoptarea acestei legi.

Proiectul contravine inclusiv jurisprudenței CEDO privind dreptul la un remediu efectiv și accesul real la justiție, garantate de art. 6 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care o hotărâre de suspendare lipsită de efecte imediate devine, în practică, un mecanism de protecție lipsit de eficiență.

De asemenea, Curtea Constituțională a confirmat în mod constant importanța suspendării ca instrument de protecție jurisdicțională. În Decizia nr. 460 din 1 iulie 2021, Curtea a reținut că: 'dreptul de a solicita suspendarea unui act administrativ constituie o garanție procesuală aflată la îndemâna părții interesate pentru evitarea efectelor negative pe care punerea în executare a actului administrativ unilateral a cărui anulare s-a solicitat le-ar putea avea asupra acesteia.'

Mai grav, inclusiv instituții fundamentale ale statului au avertizat asupra caracterului profund problematic al acestui proiect.

Guvernul României a emis un punct de vedere NEGATIV, avertizând explicit că proiectul:

* introduce 'o derogare inadmisibilă de la principiile fundamentale ale contenciosului administrativ';

* 'subminează protecția jurisdicțională efectivă' garantată de Legea contenciosului administrativ, Constituție și jurisprudența CEDO;

* afectează grav 'dreptul la justiție și principiul statului de drept';

* creează 'un regim juridic de favoare pentru beneficiarii actelor emise de minister';

* 'ar crea o discriminare nejustificată, ar slăbi protecția jurisdicțională a interesului public și ar ridica probleme de constituționalitate privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil';

* și poate genera 'insecuritate juridică la nivelul actelor administrative'

La rândul său, Consiliul Economic și Social a emis aviz NEGATIV și a avertizat că proiectul:

* afectează 'principiul constituțional al controlului judecătoresc efectiv asupra actelor administrației publice;

* creează 'o excepție periculoasă' de la regulile generale ale contenciosului administrativ;

* creează 'riscul unui precedent periculos, susceptibil de extindere abuzivă și la alte domenii administrative';

* 'se poate ajunge chiar la subminarea independenței instanțelor' și la afectarea separației puterilor în stat.

Faptul că Parlamentul României adoptă o lege despre care chiar Guvernul avertizează că afectează grav statul de drept arată nivelul de degradare la care a ajuns clasa politică românească.

Votul nominal din Senat privind proiectul L327/2025 este public, putând fi observată poziția fiecărui senator față de această modificare legislativă.

În plus, este profund îngrijorător și faptul că doi deputați ai grupului minorităților naționale, Nacov Gheorghe și Crîstici Ognean, au inițiat un proiect care afectează însăși arhitectura contenciosului administrativ și echilibrul dintre puterile statului, cu atât mai mult cu cât, potrivit declarațiilor de interese, unul dintre inițiatori este vicepreședinte al unei asociații de vânătoare, aspect ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la existența unor interese personale.

Prin adoptarea acestei legi, Parlamentul României slăbește una dintre cele mai importante garanții împotriva abuzului administrativ. În loc să întărească instituțiile democratice și controlul asupra administrației, Parlamentul încearcă să neutralizeze deciziile instanțelor, subminând direct mecanismele democratice de control asupra administrației publice. Un Parlament care începe să golească de conținut hotărârile judecătorești incomode deschide un precedent extrem de periculos pentru orice domeniu în care puterea politică dorește să acționeze fără vreun control real.

Mai grav, avertismente dure au venit chiar din plenul Senatului, unde senatori juriști din partide diferite au calificat proiectul drept un atac asupra statului de drept, separației puterilor în stat și controlului judecătoresc asupra administrației publice.

Senatoarea Nadia-Cosmina Cerva a aratat că proiectul deschide calea distrugerii întregului sistem al suspendării în contencios administrativ: 'Nu putem să venim cu excepții, azi că-i ursul, mâine că-i cocoșul, poimâine că-i nu știu ce și distrugem contenciosul administrativ. Suspendarea în contencios administrativ are reguli clare și sunt în beneficiul justițiabilului. Domnilor inițiatori ai acestui proiect, justițiabilul este apărat de actul administrativ până la rămânerea hotărârii definitive. Dacă dumneavoastră veniți și-mi scoateți astăzi suspendarea ca excepție, mâine vor veni alții cu scoaterea suspendării tot ca excepție și până la urmă ajungem să scoatem suspendarea din contencios administrativ, adică regula bună pentru justițiabil, doar pentru că avem aici niște interese de caste. Casta vânătorilor, mâine mai vine a pescarilor, cine știe ce castă mai vine și ne cere excepții de la contenciosul administrativ.'

Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a avertizat că proiectul 'vizează distrugerea unui principiu de drept și a echilibrului puterilor în stat.':

'Această inițiativă vizează distrugerea unui principiu de drept și a echilibrului puterilor în stat. Actele administrative sunt cenzurabile sub aspectul efectelor prin cererile de suspendare soluționate de instanțele de judecată pe două vehicole, articolul 14 și 15 din legea contenciosului administrativ. Cu alte cuvinte, când un for administrativ emite un act vădit ilegal, instanțele de judecată controlează efectele abuzive, suspendându-le până se judecă pe fond respectiva acțiune. Dacă acest efect este întrerupt conform inițiativei de astăzi, nu ne mai putem proteja împotriva actelor abuzive și nulitatea sau anularea constatată de instanțele de judecată nu își mai produce efectele pentru că actul administrativ și-a produs consecințele ilegale. De aceea această inițiativă este extrem de periculoasă. Poate fi ursul brun carpatin un pericol pentru români, dar cocoșul de munte pe cine ar putea să afecteze? Ce ar putea să aducă ca și prejudicii marilor vânători ai României? Nu putem înfrânge un principiu de drept doar pentru interesele unora sau altora de a vâna liniștiți în pădurile și pe câmpiile României.'

La rândul său, senatoarea Elena-Simona Spătaru a calificat proiectul drept 'o propunere legislativă cu dedicație directă' și a avertizat că acesta poate deveni 'un dezastru judiciar':

'Iată că din când în când apar astfel de propuneri legislative cu dedicație directă. O mică bombă se poate transforma într-adevăr într-un dezastru judiciar, pentru că se poate extinde la o mulțime de domenii. Acum afectează fondul cinegetic din România. E o propunere legislativă cu dedicație în mod evident pentru tagma vânătorilor care simt nevoia să nu își mai aplice controlul judecătoresc atunci când avem acte administrative în controlul instanțelor judecătorești. Adică noi, Parlamentul, să spunem că cu privire la aceste acte administrative care au obiect fondul cinegetic, este în regulă să nu existe un control al instanțelor. Nu, colegi, nu este în regulă să se instituie această excepție periculoasă. Este o lege cu dedicație care ar răsturna un principiu de drept extrem de important în ceea ce privește separația puterilor în stat. Instanțele judecătorești au această putere firească, normală într-un stat de drept să poată institui o verificare asupra actului administrativ supus legalității, supus verificării. Nu putem crea o astfel de excepție și cu un vot în Senatul României.'

În ciuda tuturor acestor avertismente, venite din partea Guvernului, Consiliului Economic și Social, senatorilor juriști și societății civile, majoritatea parlamentară a ales să voteze acest proiect și să slăbească unul dintre cele mai importante mecanisme de protecție împotriva abuzului administrativ.

Având în vedere aceste aspecte, solicităm Președintelui României, Nicușor Dan, să nu promulge această lege și să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea proiectului L327/2025.

Controlul judecătoresc efectiv asupra administrației publice nu poate fi tratat ca un inconvenient politic, ci reprezintă una dintre garanțiile fundamentale care separă o democrație funcțională de un sistem în care hotărârile instanțelor pot fi golite de efecte atunci când acestea incomodează administrația sau anumite grupuri de interese.

Cu deosebită considerație,
Partidul pentru Natură, Oameni și Animale (NOA)

14.05.2026