Declarații susținute în cadrul ceremoniei de semnare a Memorandumurilor de Înțelegere pentru Mecanismele Financiare SEE și norvegian 2021-2028

Ioana Dogioiu: Începem cu Memorandumul de Înțelegere pentru implementarea Mecanismelor financiare SEE și norvegian 2021-2028 în România.

Am onoarea să invit la masa oficială de semnare pe domnul Dragoș Nicolae Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, pe domnul Espen Barth Eide, ministrul Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei, și pe domnul Friorik Jonsson, Ambasadorul Islandei la Varșovia. Începem cu Memorandumul de Înțelegere pentru Implementarea Mecanismelor Financiare SEE 2021-2028. Are loc așadar ceremonia de semnare a Memorandumului de Înțelegere pentru Implementarea Mecanismelor Financiare SEE 2021-2028.

Acum urmează semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru Implementarea Mecanismului Financiar Norvegian 2021-2028.

Mulțumim! Îl invit să ia cuvântul pe domnul Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene din România. Vă rog, domnule ministru.

Dragoș Pîslaru: Domnule ministru de externe al Norvegiei, domnule Eide, doamnă viceprim-ministru, Oana Gheorghiu, doamnă ministru de externe, Oana Țoiu, doamnă ministru al mediului, Diana Buzoianu, domnule ministru al educației, Mihai Dimian, domnule ministru al culturii, Andras Demeter, excelențele voastre, ambasadori ai Regatului Norvegiei și ai Islandei, stimați colegi, reprezentanți ai autorităților publice, al instituțiilor partenere, dragi invitați, mă bucur sincer că astăzi ne aflăm împreună pentru a marca un moment care a cerut multă muncă, multă răbdare și multă voință comună: deschiderea unui nou și semnificativ capitol în relația dintre România și partenerii noștri din cadrul granturilor Spațiului Economic European și Norvegia. Astăzi, semnăturile pe cele două memorandumuri de înțelegere sunt mult mai mult decât un act formal. Ele poartă angajamentele, aspirațiile și mai ales valorile comune ale națiunilor noastre. Dincolo de paginile semnate, ceea ce celebrăm astăzi este un parteneriat construit pe încredere și pe o viziune comună pentru o Europă mai coezivă, mai prosperă, mai sustenabilă și mai echitabilă.

România este parte a acestei povești de la bun început și de-a lungul mai multor perioade de programare am primit deja aproape un miliard de euro în finanțare nerambursabilă, bani care nu au rămas pe hârtie, ci au ajuns acolo unde contează cu adevărat: în viața oamenilor, în comunitățile, școlile, în instituțiile lor, în proiecte antreprenoriale de succes care au marcat dezvoltarea societății noastre. Prin aceste granturi am sprijinit proiecte în domeniul energiei regenerabile, protecției mediului, în cercetare și inovare, în incluziune socială, în educație, cultură și reformă judiciară, în consolidarea societății civile și a guvernanței democratice. Fiecare dintre aceste proiecte a fost pentru cineva cu siguranță mai mult decât o linie bugetară. A fost o poveste de transformare și de succes trăită la nivelul comunităților, instituțiilor, al oamenilor. Sunt mândru să spun că am demonstrat de fiecare dată că știm cum să punem la treabă aceste resurse și cu fiecare perioadă de programare am crescut ca instituții, ca parteneriate, ca înțelegere a ceea ce înseamnă solidaritatea în practică, nu numai declarativ sau ca principiu.

Memorandumurile pe care le-am semnat astăzi deschid perioada actuală de programare până în 2028 cu o alocare de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare pe care România a primit-o vreodată în cadrul acestor granturi.

O consider un vot de încredere, un gest de încredere în instituțiile noastre, în sistemele de management și control și autenticitatea parteneriatului nostru cu statele donatoare. Aș vrea să spun cu toată sinceritatea că nu doar eu personal sau colegii mei din Guvern prețuim acest angajament al Regatului Norvegiei, al Republicii Islanda și a Principatului Lichtenstein față de această Europă. Deja aceste granturi sunt un brand, un lucru cunoscut în societatea noastră și apreciat și prețuit de români. Angajamentul țărilor dumneavoastră pentru reducerea disparităților economice și sociale din Europa este remarcabil și pornește dintr-o convingere profund umană că prosperitatea este durabilă atunci când este împărtășită într-o Europă mai puternică, care nu se construiește prin ziduri, ci prin punți. Această convingere se simte în fiecare proiect finanțat, în fiecare parteneriat formal. În mod special, relația dintre România și Norvegia depășește cu mult cooperarea financiară. Este o relație între oameni, între culturi, între instituții care au ales în mod liber să învețe unele de la celelalte și să crească împreună. Și asta se simte. Îmi doresc să aprofundăm această relație în anii următori prin programe și proiecte, dar mai ales prin acel dialog bilateral autentic și obiective adevărate comune care caracterizează relația între noi.

Aș vrea să mulțumesc cu aceeași căldură reprezentanților punctului național de contact și tuturor instituțiilor partenere, din ambele părți. Fără profesionalismul, dedicarea și răbdarea lor, momentul de astăzi nu ar fi existat. Am avut ocazia să-i cunosc personal în această perioadă și aș vrea să le mulțumesc.

Spuneam că fiecare euro din aceste finanțări a lăsat, în trecut, și va lăsa în continuare o urmă vizibilă. Un scop care poate fi văzut, simțit și măsurat. Într-un mediu mai curat, într-o școală mai bună, într-un sector de afaceri mai competitiv și o administrație mai transparentă și mai aproape de oameni.

Prin semnarea memorandumului, ne asumăm colectiv și individual responsabilitatea de a fi la înălțimea acestor așteptări. România este pregătită, instituțiile noastre sunt pregătite și suntem hotărâți să facem din perioada 2021-2028 cea mai de succes etapă din istoria cooperării noastre în cadrul acestor granturi.

Înainte de a încheia, permiteți-mi un gând dincolo de bugete și de reglemente.

Trăim astăzi într-o Europa plină de provocări majore, care nu respectă granițe și nu fac distincție între state donatoare și beneficiare. Discutăm de schimbări climatice, de instabilitate geopolitică, de presiuni demografice, de transformare digitală. Toate aceste lucruri ceri răspunsuri comune, construite cu curaj, cu solidaritate și viziune pe termen lung. La cel mai profund nivel, granturile, spațiul economic european și norvegian sunt exact acest tip de răspuns, construit pe solidaritate și coeziune, care sunt nu doar obiective de politică publică, ci o condiție fundamentală pentru viitorul nostru comun.

Semnarea de azi este un pas către acest viitor pe care ni-l imaginăm împreună, un pas făcut împreună, într-un loc de respect reciproc, obiective comune și prietenie autentică între națiunile noastre. Sunt onorat să fac parte în acest moment, suntem onorați, în cadrul Guvernului României, să facem parte în acest moment și sunt hotărât împreună cu colegii mei să facem împreună ca el să conteze.

Mulțumesc!

Ioana Ene Dogioiu: Mulțumesc, domnule ministru!

Îl invit să ia cuvântul pe domnul Espen Barth Eide, ministrul de externe al Regatului Norvegiei.

Espen Barth Eide: Domnule viceprim-ministru, dragi miniștri, excelențe, doamnelor și domnilor, îi mulțumesc domnului ministru Pîslaru, pentru aceste frumoase cuvinte, cu care sunt de acord întru totul.

Sunt onorat să mă aflu în București astăzi pentru semnarea atât a celor două granturi - cu Regatul Norvegiei și cu Norvegia, Islanda, Liechtenstein. Este vorba de circa 600 milioane euro. Cea mai mare sumă de până acum era de circa 100 milioane, la aderarea dumneavoastră, deci a crescut de șase ori. Este foarte important ce a subliniat - faptul că este vorba de niște aspecte practice și că putem dovedi niște rezultate clare în toată România, în urma colaborării noastre.

Mă bucur să mă aflu aici, în special în acest moment, când lumea devine tot mai dificilă - și, să fim sinceri, nu este ușor să fii România și nici Norvegia în această lume, dar colaborarea, prietenia noastră se consolidează tot mai mult și se îmbunătățește în acest moment, fiind doar o parte din acest proces. Faptul că avem acest eveniment, împreună cu întâlnirea de la B9, mă bucur foarte mult de invitație sub auspiciile Președinției României și ale țărilor nordice. Este ceva la care nu vă gândiți întotdeauna, dar de la Marea Neagră până la Marea Baltică și până la Marea Barents, ne confruntăm cu același est, adică Rusia, care este acum în război cu Ucraina.

Dar mai există o provocare majoră pentru noi toți: după încheierea războiului în Ucraina, chiar dacă Ucraina câștigă, va fi vorba de o vecinătate complicată și, ca europeni, va trebui să facem față acestei situații și să fim demni membri ai alianței transatlantice. Acest lucru este valabil pentru Norvegia și, sunt sigur, pentru celelalte țări prezente. Vrem să consolidăm dimensiunea europeană a securității, cooperării și creșterii economice și, de asemenea, să menținem bunele relații din NATO. Aceste relații sunt foarte vechi. Vikingii au fost aici chiar în vremea Imperiului Bizantin. În 1917 s-au consolidat relațiile diplomatice, în 1989 am fost primele țări care au recunoscut noile autorități, iar în vara lui 1999 am redeschis ambasada aici și de atunci relațiile noastre s-au tot consolidat.

Vedeți cele patru steaguri: România, care este unul dintre cele 27 de state membre; celelalte, Liechtenstein, Islanda și Norvegia, sunt niște membri mai vechi ai Spațiului Economic European pentru că piața unică europeană nu constă doar în cei 27 de membri, ci 30 - 27 plus noi trei. Deci noi beneficiem pe urma apartenenței la această piață unică europeană, aceeași reguli se aplică și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein ca și în Germania, Portugalia, România și așa mai departe, pentru că suntem membrii aceleiași piețe unice și ne dăm seama că trebuie și noi să contribuim și să compensăm pentru faptul că suntem parte a acestei piețe.

Aceste granturi SEE și norvegiene au survenit la începutul anilor 2000, înaintea aderării României, și ideea era să ne asumăm responsabilitatea asistării țărilor care erau noi membri sau aveau o situație economică mai puțin dezvoltată, pentru a armoniza standardele la nivelul Uniunii Europene și SEE, adică la nivelul celor 30 de state. Am beneficiat astfel de un nou instrument. Prima dată am negociat cu Uniunea Europeană privind alocările generale și asupra sumelor, apoi cu fiecare țară în parte, negocieri conduse de România, în speță. Apoi am convenit asupra modului în care se vor folosi resursele - și mă bucur să văd că există o listă lungă, în care se va pune accentul pe energia verde, tranziția verde, guvernanța. Noi suntem mari contribuitori la situația energetică europeană, cercetare și dezvoltare, protecția minorităților.

Există o listă lungă cu aceste subiecte de interes și le veți găsi pe fluturașii disponibili.

Acestea sunt problemele de care ne ocupăm și suntem aici astăzi pentru a ne reînnoi angajamentele bazate pe democrație, drepturile omului și statul de drept, și știm foarte bine noi, poate dumneavoastră și mai bine, că aceste principii sunt sub presiune acum, democrația nu este de la sine înțeles câștigată odată pentru întotdeauna, trebuie protejată. Vedem cum Ucraina luptă pentru libertatea sa, Republica Moldova încearcă să se păstreze pe flancul european. O fac pentru binele țării lor, dar și pentru noi. Este în interesul nostru să apărăm aceste valori comune, este în interesul nostru să aibă succes și Moldova și Ucraina, pentru Norvegia și pentru noi toți. De asemenea, învățăm că apărarea trebuie să privească totodată și instituțiile democratice. Este de la sine înțeles, nu există democrație fără instituțiile necesare. Este nevoie totuși și de o cultură democratică, publicul să participe la acest proces democratic - fie că se află în sistemul politic, în opoziție, în societatea civilă, trebuie să practice democrația. Este o competență care vă este alocată într-un anumit scop: ca să puteți să contribuiți la binele social.

Așadar, trebuie să apărăm permanent democrația. Spun acest lucru pentru că este o trăsătură-cheie a cooperării noastre să dezvoltăm acest scut democratic și să ne apărăm în fața manipulărilor externe și să combatem polarizarea societăților noastre. Dumneavoastră sunteți un partener important pentru noi, pentru că ați fost mai expuși acestor realități decât noi. La momentul acesta au loc tot felul de atacuri hibride și trebuie să construim împreună un răspuns puternic.

Pe de altă parte, cu o notă mai pozitivă, aș spune că aceste granturi și modul în care acestea sunt folosite, deci atât granturile SEE cât și cele norvegiene, sunt foarte similare ca cuprindere și natură - de a pune în legătură oamenii, de conectare. Și este foarte bine să conectăm oamenii, instituțiile, să facem schimb de experiențe, să învățăm unii de la alții; este o relație cu dublu sens.

De asemenea, mă alătur celor spuse de domnul ministru și mulțumesc tuturor celor implicați. Am avut niște negocieri foarte bune și împreună am găsit răspunsurile potrivite. Semnările de astăzi demonstrează faptul că acum, cu adevărat, intrăm într-o nouă perioadă de cooperare între Norvegia și România, precum și între celelalte țări SEE și România. Și momentul este cel mai potrivit să avem această ceremonie astăzi.

Mulțumesc foarte mult pentru participare și contribuții și vă urez mult succes în colaborarea noastră viitoare. Mulțumesc!

Ioana Ene Dogioiu: Vă mulțumim, excelență!

O invit să ia cuvântul pe doamna Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe.

Doamnă ministru, vă rog!

Oana Țoiu: Dragă Barth Eide, mulțumesc pentru vizita astăzi, aici, în România!

Dragi colegi din Guvernul României, felicitări, domnule ministru Pîslaru, pentru negocierea derulată de echipa dumneavoastră în MIPE, alături de celelalte ministere de linie, pentru rezultatul de astăzi, de finalizare a memorandumului și eliberarea, practic, a resurselor financiare pentru proiectele inovative în România.

Avem o agendă plină. Astăzi am început dimineață cu agenda bilaterală între ministerele de Externe, unde am discutat despre aderarea României la OCDE. Norvegia este un bun prieten și a fost pe tot parcursul procesului de aderare. Am reușit până la acest moment, împreună cu toate celelalte ministere, cu premierul, cu echipa Administrației Prezidențiale, să finalizăm 24 din 25 de evaluări ale comitetelor, și Norvegia a fost un susținător al aderării României la OCDE și va continua pe această cale. Și îi mulțumesc domnului ministru pentru asta! Urmează o ministerială OCDE în curând, când vom discuta pașii viitori.

I-am mulțumit, de asemenea, pentru investiția semnificativă a Norvegiei în securitatea regiunii. De altfel, și România împreună cu Norvegia avem proiecte comune în apărare, fie că vorbim de zona de apărare aeriană, fie că vorbim de securitatea maritimă, un subiect de interes pentru România și pentru Norvegia și un subiect în care colaborăm și în formate internaționale, așa cum sunt coalițiile legate de Strâmtoarea Ormuz și libera navigație, odată ce conflictul din regiune se va fi încheiat.

Relațiile noastre bilaterale la nivel comercial sunt într-un moment foarte bun. Am depășit pragul de un miliard de euro în schimburi comerciale, dintre care 700 de milioane de euro sunt exporturi ale României - 731 de milioane de euro, ca să spun cifra exactă -, bunuri și servicii, produse de antreprenorii români de aici, bunuri și servicii care sunt, până la urmă, și un garant al locurilor de muncă aici exportate în Norvegia. Și avem și 500 de companii norvegiene care sunt investitori aici, acasă, și am discutat despre România ca destinație a investițiilor din Norvegia, iar între ministerele noastre am stabilit o linie de proiecte comune, așa cum este consolidarea serviciilor consulare, pentru a atinge standardele OCDE împreună. Am discutat despre un potențial parteneriat între arhivele diplomatice ale României și arhivele naționale ale Norvegiei, pentru a finaliza procesul de digitalizare și a pune la dispoziția publicului larg memoria noastră colectivă, dar și pentru că diplomația este într-un moment în care trebuie să inoveze și să se adapteze la noile tehnologii și la ritmul alert al negocierilor și colaborărilor internaționale. Am discutat și despre colaborări la nivelul institutelor noastre, al institutelor de analiză și ale echipelor diplomatice, pentru a putea împreună să inovăm și să facem schimb de bune practici.

Dar, dincolo de toate aceste lucruri, așa cum a menționat și domnul ministru, încă din anii '70 și la începutul anilor '90, țările noastre s-au bazat pe o relație bilaterală consolidată, iar prietenia dintre România și Norvegia este un pilon de accelerare a creșterii economice, al inovării împreună și al susținerii securității în regiune și la Marea Neagră. Mulțumesc!
Ioana Ene Dogioiu: Vă mulțumesc, doamnă ministru!

Îl invit acum să ia cuvântul pe domnul Friorik Jonsson, ambasadorul Islandei la Varșovia. Vă rog!

Friorik Jonsson: Domnilor miniștri, reprezentanți, ambasadori, doamnelor și domnilor, ar putea fi un discurs foarte scurt, pentru că sunt de acord cu tot ce a spus ministrul și aș dori să mulțumesc, de asemenea. Însă am bătut atâta drum să vin până aici, așa că iată discursul meu, mai lung.

E o adevărată onoare să mă aflu astăzi aici, reprezentând Islanda pentru a semna memorandumurile de înțelegere. Reprezintă o etapă importantă în eforturile noastre comune de a construi o Europă mai unită. Granturile reflectă solidaritatea noastră și dorința de a încuraja echitatea și standardele comune egale la nivelul Uniunii. Aceste granturi aduc laolaltă oameni, instituții, idei și experiență din propriile țări, iar Islanda e mândră să facă parte din această cooperare. Proiectele sprijinite de granturi oferă o semnificație aparte cooperării, egalității, oportunităților și echității, și de-a lungul anilor am văzut cum aceste inițiative sprijină comunitățile vulnerabile și încurajează prosperitatea.

Granturile se bazează pe trei priorități, care stau, totodată, și la baza viitorului Europei: consolidarea tranziției verzi, consolidarea statului de drept și promovarea incluziunii sociale și a rezilienței. Aceste priorități răspund în mod direct provocărilor cu care ne confruntăm astăzi și reprezintă oportunități pe care le putem realiza lucrând împreună. În România ne-am concentrat pe patru programe: tranziția verde, energia curată, cercetarea și inovarea și dezvoltarea locală.

Islanda este mândră că va fi donator în două dintre aceste programe: energia curată și transformarea. Acest sprijin se bazează pe parteneriatul stabilit deja între România și Islanda în ultimele programe. Avem și alte instrumente pe care le folosim pentru a consolida relația dintre țările noastre.

Memorandumurile pe care le semnăm astăzi marchează începutul unui nou capitol, în vremuri în care Europa se confruntă cu provocări complexe, de la inegalități sociale la schimbări climatice și până la incertitudine geopolitică și o invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina. Cooperarea este mai importantă ca oricând. Și, într-adevăr, activitățile hibride ale Rusiei în toate țările noastre subliniază importanța cooperării și nevoia comună de reziliență față de activitățile rău-intenționate.

Nu în ultimul rând, aș dori să le mulțumesc tuturor profesioniștilor care au participat la pregătirea memorandumurilor și a programelor. Faptul că am ajuns astăzi aici reflectă toate eforturile depuse cu succes de toate părțile. Memorandumurile de înțelegere deschid noi piste de cooperare și subliniază și consolidează eforturile de a avea un parteneriat mai profund în viitor pentru a construi o Europă mai sustenabilă, mai durabilă și mai unită. Vă mulțumesc!

Ioana Ene Dogioiu: Mulțumesc, excelență!

Am asistat la ceremonia de semnare a Memorandumurilor de Înțelegere pentru Implementarea Mecanismelor Financiare SEE și norvegian 2021-2028 în România. Vă mulțumim tuturor pentru prezență și pentru contribuția la consolidarea acestui important parteneriat. Să aveți o zi minunată în continuare!