Sesizare la CCR privind sancțiunea aplicată deputatului Nini Alexandru Pascalini, semnată de 59 de deputați, inclusiv de parlamentari ai puterii

Astăzi a fost atacată la Curtea Constituțională a României Hotărârea Camerei Deputaților prin care plenul Camerei a aplicat o sancțiune domnului deputat Nini Alexandru Pascalini, care prevede diminuarea indemnizației parlamentare cu 50% pentru o perioadă de 3 luni pentru un protest politic.

Sesizarea a fost susținută de 59 de deputați din mai multe grupuri parlamentare, inclusiv de deputați ai puterii. Acest lucru arată că problema ridicată nu este una de simpatie politică și nici una strict personală, ci una care privește corectitudinea procedurilor parlamentare și limitele în care poate fi sancționat un deputat.

Faptul că sesizarea a fost semnată inclusiv de parlamentari aflați în zona puterii reprezintă o confirmare că neregulile semnalate nu pot fi reduse la o simplă dispută politică. Dincolo de diferențele de opinie, există situații în care chiar și deputați care nu împărtășesc aceeași poziție politică pot observa că o procedură a ridicat probleme serioase de legalitate, de motivare și de respectare a dreptului la apărare.

Obiectul sesizării reprezintă nelegalitatea modului în care a fost construită și menținută sancțiunea deoarece în procedura de sancționare au fost introduse elemente care nu se regăseau în sesizarea inițială, inclusiv invocarea art. 130 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, text care privește caracterul personal al cardului de vot și interdicția folosirii acestuia de către o altă persoană. Mai precis, dlui Pascalini i s-au imputat două lucruri: că a filmat din fața plenului și că a folosit cardul de vot al altui deputat. Dacă primul lucru a fost recunoscut de către dl. Deputat, trebuie spus că folosirea cardului de vot al altui deputat a fost introdus ilegal în Raportul Comisiei Juridice mai ales că acestă acuzație nu a făcut obiectul sesizării inițiale, nu a fost susținută prin indicarea vreunui card folosit nelegal, a vreunui vot viciat, a vreunui deputat în numele căruia s-ar fi votat sau a vreunei probe concrete. În aceste condiții, introducerea unui asemenea temei juridic pe parcursul procedurii a afectat în mod evident posibilitatea reală de apărare.

În sesizarea CCR s-a arătat că, conform regulilor din Regulamentului Camerei Deputaților, un deputat nu se poate apăra eficient dacă este sancționat, la finalul procedurii, și pentru aspecte care nu i-au fost imputate clar de la început deoarece votul, pe sancțiune ori pe contestația acesteia, din plen, este pur politic.

Sesizarea la Curtea Constituțională ridică și problema dublei măsuri în aplicarea regulilor parlamentare. De exemplu, în alte momente publice ale activității parlamentare, inclusiv la numărarea voturilor unei moțiuni, au existat situații în care mai mulți deputați au filmat pupitrul sau desfășurarea procedurilor, fără ca asemenea conduite să conducă automat la sancțiuni similare. Tocmai de aceea, Curtea Constituțională este chemată să verifice dacă sancțiunea aplicată a fost una legală, motivată și proporțională sau dacă a fost rezultatul unei aplicări selective a regulilor.

Un alt aspect important îl reprezintă tratamentul diferit aplicat unor deputați aflați în situații comparabile. Deși protestul parlamentar a fost unul colectiv, desfășurat de mai mulți deputați ai Grupului Parlamentar al Partidului S.O.S. România, sesizarea depusă la Biroul permanent a vizat doar trei dintre aceștia. Ulterior, în procedura de soluționare a contestațiilor formulate împotriva sancțiunilor, au fost pronunțate soluții diferite pentru situații născute din același context procedural și factual, fără ca hotărârea prin care a fost menținută sancțiunea deputatului Nini Alexandru Pascalini să explice în mod clar, obiectiv și verificabil de ce, în cazul său, sancțiunea trebuia menținută.

Prin sesizarea depusă la CCR se solicită verificarea constituționalității hotărârii prin care a fost respinsă contestația și a fost menținută sancțiunea. Problema supusă Curții este una simplă și esențială: poate fi menținută o sancțiune financiară severă împotriva unui deputat atunci când acuzațiile nu au fost individualizate clar, când au fost introduse temeiuri noi față de sesizarea inițială, când nu există o motivare reală și când dreptul la apărare a devenit doar formal?

Sesizarea nu urmărește protejarea unui parlamentar de orice răspundere, ci stabilirea unui standard minim de legalitate. Indiferent de partid, orice deputat trebuie să știe exact pentru ce este acuzat, pe ce probe, în baza cărui text și de ce se aplică o anumită sancțiune.

Prin semnăturile celor 59 de deputați, inclusiv ale unor parlamentari ai puterii, acest caz depășește cadrul unei dispute individuale și devine o problemă instituțională: modul în care Parlamentul își sancționează propriii membri trebuie să respecte Constituția, dreptul la apărare și principiul legalității.

Deputat
Nini Alexandru Pascalini

12 mai 2026