BCU 'Carol I' la 'TzARA-DADA'

Dialog despre avangardă și libertate artistică la Giurgiu

Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I', în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, a participat la evenimentul cultural 'TzARA-dADA', organizat de Biblioteca Județeană 'I.A. Bassarabescu' Giurgiu, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Culturii. Conferința, moderată de Daniela Bardan, manager al Bibliotecii Județene 'I.A. Bassarabescu', a fost dedicată promovării creativității, poeziei și spiritului avangardist în rândul tinerilor printr-un dialog despre libertate artistică și actualitatea moștenirii lui Tristan Tzara.

Alături de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare 'Carol I', au participat actorul și poeta Ioana Crăciunescu, scriitorul Dan Mircea Cipariu și poetul, eseistul și traducătorul Bogdan Ghiu.

Dan Mircea Cipariu a propus publicului o incursiune în spiritul ludic și provocator al avangardei, evocând atmosfera grupului dadaist de la Zurich și rolul libertății interioare în actul artistic: 'Vă provoc la cel mai senzațional concurs de respirație - cine inspiră și expiră mai expresiv la microfon? Dadaismul s-a născut din energia unor tineri care au refuzat convențiile și au încercat să transforme limbajul într-un spațiu al spontaneității și al libertății. Atunci când citim o carte sau vedem o piesă de teatru, pătrundem, de fapt, într-o lume posibilă creată în mintea unui autor'.

Bogdan Ghiu a prezentat contextul istoric și ideologic al mișcării dadaiste, evocând caracterul radical și performativ al seratelor Dada, relația avangardelor cu politica și specificul unic al dadaismului față de celelalte mișcări ale epocii: 'Dacă nu ieșea scandal și bătaie la serile Dada, acele întâlniri erau considerate un eșec. Toate avangardele au vrut, într-un fel sau altul, să facă politică. Futurismul italian a alunecat spre fascism, suprarealismul lui Breton a gravitat spre extrema stângă - Dada a rămas însă un moment negativ pur, necompromis politic'. La finalul intervenției sale, a lecturat câteva versuri din poemele lui Tristan Tzara.

Ioana Crăciunescu a vorbit despre simplitate și memorie evocând propriile experiențe formative și relația dintre viață și creație: 'Marea realizare pe care o poate face un om de-a lungul vieții este să se întoarcă la simplitate. Suntem un fel de crucifix umblător - și tocmai de aceea nu ar trebui să ne umplem cele patru camere ale inimii cu ură, invidie sau dușmănie. Am început să scriu poezii dinainte de a deveni redactor-șef la revista Liceului 'Mihai Viteazul'. De aici mi-au fost preluate și publicate primele poeme în ziarul 'Scânteia' '. În cadrul întâlnirii, Ioana Crăciunescu a oferit și un moment de lectură publică din propria creație poetică.

După conferință, Dan Mircea Cipariu a coordonat un atelier de scriere creativă dedicat liceenilor și studenților participanți, încurajând dialogul liber și explorarea expresiei personale.

Mireille Rădoi a felicitat Biblioteca Județeană 'I.A. Bassarabescu' pentru parteneriatele culturale dezvoltate și pentru deschiderea constantă către tineri.

'Astfel de întâlniri le oferă elevilor și studenților modele umane și încrederea că ceea ce fac astăzi îi poate conduce spre performanță și împlinire profesională. Vă îndemn ca, după cunoașterea și stăpânirea temeinică a canoanelor, să fiți curioși și să vă păstrați revolta interioară pentru a descoperi sensul adevărat ascuns în spatele șabloanelor care ne înconjoară. Tristan Tzara a denunțat monstruozitatea unei lumi construite excesiv pe rațiune rece și a ales să dinamiteze însăși ideea de logică, ridicând astfel nonsensul la rang de protest. El a celebrat incoerența și a transformat contradicția într-o formă de libertate. Există în textele lui o energie anarhică, dar și o luciditate extraordinară. El înțelege că societățile adoră să transforme ideile revoluționare în produse culturale inofensive și, din acest motiv, atacă inclusiv ideea de manifest artistic, chiar în timp ce scrie unul.

Ca să folosesc o formulare chinuitoare și liniștitoare în același timp pentru Tristan Tzara, pentru a teoretiza dadaismul, putem identifica principiul generator esențial: afirmi și negi simultan. Construiești demolând. Creezi distrugând. Poate că aceasta este moștenirea cea mai importantă a lui Tristan Tzara: dreptul de a pune radical sub semnul întrebării tot ceea ce pare imuabil. El a obligat cultura europeană să privească în oglindă și să accepte că barbaria nu vine întotdeauna din afara civilizației, ci uneori chiar din interiorul ei, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare 'Carol I'.