S-a închis prima zi a festivalului. Șase spectacole în trei orașe, un medalion la Sala Rotondă. O nouă stea pe Aleea Personalităților.

Mai jos, programul celei de a doua zile și câteva note de ieri. Câteva fotografii prin WeTransfer https://we.tl/t-ce2qqtbEwQ3gTZyX

- AZI, LUNI 11 MAI
16:00 | Aleea Personalităților Sala Rotondă Pe Aleea Personalităților, vor fi dezvelite două stele: cea a lui Radu Afrim și cea a lui David Esrig (in absentia).

Imediat după, medalion Radu Afrim la Sala Rotondă, moderat de Tamara Constantinescu. Afrim este unul dintre cei mai distinși regizori ai teatrului românesc post-1989, cu trei Premii UNITER pentru Cea mai bună regie.
- 17:30 | Teatrul Tineretului Piatra Neamț O SCRISOARE PIERDUTÃ (14+)

Una dintre cele mai cunoscute satire ale moravurilor politice românești - campanie electorală, scrisoare compromițătoare, șantaj și împăcări de ultim moment într-un orășel de provincie. Lectura lui Alexandru Dabija - un regizor care declară explicit: 'Caragiale este o muzică pe care o auzi din copilărie'. Spațiul intim al sălii ACT din București (Calea Victoriei 126) se mută acum pe scena mare a Tineretului.

Teatrul ACT București | regia Alexandru Dabija | costume Maria Miu

În distribuție: Marcel Iureș - Agamemnon Dandanache, Marian Râlea - Zaharia Trahanache, Dan Rădulescu - Nae Cațavencu, Alexandru Jitea - Ghiță Pristanda, Lucian Iftime - Ștefan Tipătescu, Oana Predescu - Zoe Trahanache, Ruxandra Maniu - Iordache Brânzovenescu, Iosif Paștina - Cetățeanul turmentat, Ionuț Moldoveanu - Tache Farfuridi.
Foto O scrisoare pierdută
20:30 | Casa de Cultură a Sindicatelor IERBAR (14+)

Scenariul, scris împreună de Radu Afrim și Simona Popescu pornind de la Cartea plantelor și animalelor, a fost nominalizat la Premiile UNITER pentru 'Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută'. Ierbar e o meditație poetică despre trecerea timpului - cupluri tinere, cupluri de vârstă medie, cupluri în vârstă, toate prinse într-o aceeași observație despre fragilitate, dorință și efemer. Regia, filmările și universul sonor sunt semnate de Afrim; scenografia - Irina Moscu; video design - Trucza Samu; dramaturgia de scenă - Andreea Radu.

Detaliu de context: premiera, 10 septembrie 2022, a deschis stagiunea 61 a Companiei 'Liviu Rebreanu' și a marcat întoarcerea la compania română a Naționalului Târgu-Mureș după mai bine de 20 de ani. De atunci, spectacolul a circulat la FNT 2023, FITPTI Iași 2024, SEAS Constanța 2024, FEST-FDR Timișoara 2024.

Teatrul Național 'Mihai Eminescu' Târgu-Mureș, Compania 'Liviu Rebreanu' | un spectacol de Radu Afrim.
În distribuție: Nicu Mihoc - Viorel (Stalker), Berekmeri Katalin - Róza, Elena Purea - Ea, Theo Marton - El, Alex Stoicescu - Darius, Laura Mihalache - Staminia, Cristina Holtzli - Rebeca, Luchian Pantea - Piticu, Ale Țifrea - Dia, Georgiana Ghergu - Sora 2,
Loredana Dascălu - Sora 1, Mela Mihai - Profa, Radu Anastas - Cameraman.
Durata: 2h 20' (fără pauză).



Detaliul zilei | A treia Scrisoare pierdută a lui Dabija

O Scrisoare pierdută care intră astăzi pe scena Tineretului are doar șase săptămâni de la premieră -30 și 31 martie 2026. Pentru Alexandru Dabija e a treia oară când montează O scrisoare pierdută, iar Marcel Iureș a mai jucat în alte montări ale lui - în trecut îl interpreta pe Cațavencu. Acum, Dandanache. Aceeași piesă, alt rol.

IERI, DUMINICÄ‚ 10 MAI
Duminică, 10 mai, a deschis ediția 37 a festivalului. Ziua a cuprins șase spectacole în trei orașe - Piatra Neamț, Roman și Târgu Neamț:
- Frumoasa și Bestia - Teatrul 'Luceafărul' Iași, regia Ion Ciubotaru (Sala Polivalentă, 10:30 și 12:00)
- Richard al III-lea - Teatrul Național 'Mihai Eminescu' Timișoara, regia Radu Iacoban (Teatrul Tineretului, 17:00)
- Ghimpl-Netotul - Teatrul Tineretului Piatra Neamț, regia Daniel Iordan (Casa Culturii 'Ion Creangă' Târgu Neamț, 19:00)
- Albastru - Teatrul Tineretului Piatra Neamț, regia Andreea Vulpe, text Ionuț Vișan (Sala de Festivități a Primăriei Roman, 19:00)
- Cabaretul cuvintelor - Teatrul Municipal 'Matei Vișniec' Suceava, text și regie Matei Vișniec (Casa de Cultură a Sindicatelor, 20:30)

În paralel, două momente de recunoaștere au avut loc în jurul Teatrului Tineretului: medalionul Matei Vișniec, dimineață, la Sala Rotondă, și dezvelirea stelei lui Claudiu Istodor, după-amiază, pe Aleea Personalităților din fața clădirii TT. Un dramaturg și un actor pentru care această scenă a fost punct de plecare.

MEDALION MATEI VIȘNIEC - Sala Rotondă - 11:00
Moderator: Tamara Constantinescu

Prima dintre cele cinci întâlniri 'Cuvinte despre scenă și creație' ale ediției. Alături de Matei Vișniec - Andrei Merchea (directorul TT) și Paul Chiribuță (directorul artistic al festivalului). Dialogul a fost amplu; în continuare, câteva puncte de reper creionate în discuția cu Tamara Constantinescu, care a mișcat, cu eleganță, întreaga partitură a discuției

Vișniec a punctat legătura sa cu această scenă: 'Bibliografia mea începe cu TT'. Primul regizor care i-a montat dramaturgia în România a fost Nicolae Scarlat, la Teatrul Tineretului, în 1990, cu spectacolul 'Bine, mamă, dar ăștia povestesc în actul doi ce se întâmplă în actul întâi'. La vremea aceea, în distribuție au fost: Ion Muscă, Florin Măcelaru, Gheorghița Iftimi, Romeo Tudor, Traian Pârlog, Lucreția Mandric, Cornel Nicoară, Corneliu-Dan Borcia.

A vorbit despre anii '80 din România. Cenzura, a spus el, devenise un mecanism interior, nu erai prins doar în mașinăria oficială - autocontrolul îi făcea pe scriitori să anticipeze 'dacă trece sau nu trece' înainte de a scrie. Vișniec spune însă că s-a salvat alegând să fie 'naiv': a scris fără să-și pună mereu această întrebare. Până a pleca la Paris, în 1987, avea peste 20 de piese terminate. Niciuna nu se juca.

Despre experiența plecării. Vișniec descrie Franța drept 'patria mentală a artiștilor' pentru generația lui - un loc în care s-a simțit acasă de la început. 'Scriind în două limbi, am redescoperit limba română', spune. A învățat acolo și o lecție pe care o formulează scurt: 'minimul de mijloace pentru a maximiza efectul mesajului'. Iar exercițiul scrisului în limba franceză l-a făcut să scrie mai dens, tăind din tentația prolixității limbii române.

Despre jurnalism și dramaturgie a vorbit pe larg. Munca la radio i-a adus zilnic, sub formă de știri, materie scenică. A relatat o poveste despre o depeșă din perioada războiului din Bosnia. Niște soldați omorâseră un inamic. Îi găsiseră în buzunare adresa mamei, o fotografie, și i-au scris, cerându-i 2.000 de dolari pentru a trimite cadavrul fiului. 'Astfel de povești nu poți inventa.' Din astfel de depeșe au ieșit piese - 'Recviem' și 'Cuvântul progres rostit de mama sună teribil de fals', despre o mamă care nu își poate face doliul pentru că nu are nimic de îngropat. Nici măcar o cămașă a fiului.

Temele cu care lucrează Vișniec - migrație, război, manipulare - revin constant în piesele lui. Războiul nu apare direct, ci prin reflectarea absurdului și a dezumanizării pe care le aduce, punctează Tamara Constantinescu.

Jurnalismul l-a marcat și dintr-un alt punct de vedere. 'Toată viața am trăit cu cuvinte. Am văzut cum cuvintele scrise de jurnalist mor după 24 de ore.' De aceea - a spus el- a scris mult literatură, în speranța că 'va dura mai mult'.
La Teatrul Național din Iași se joacă acum 'Buzunarul cu pâine', o piesă pe care a scris-o în 1984. Faptul că un text traversează frontiere generaționale și de limbă e 'o mare bucurie'.

A vorbit și despre literatura pentru copii și adolescenți - un teritoriu în care strecoară neliniști și întrebări fără să sperie, ca alternativă la literatura de consum. Despre disciplina muncii: 'Motivația de a scrie e puternică. Adun material în mine. () Norocul vine dacă nu stai inert.' Despre întâlnirile cu regizorii și festivalurile: 'locuri de tocat idei'.

Vișniec a fost dublu prezent în ziua de deschidere: dimineață în dialog cu publicul, seara ca regizor al propriului text, 'Cabaretul cuvintelor'. Pentru Vișniec, fiecare cuvânt devine un personaj.

Despre moderatoare. Tamara Constantinescu - actriță a Teatrului Dramatic 'Fani Tardini' Galați, cu peste 30 de ani pe scena gălățeană, critic de teatru, lector universitar și doctor în teatru al Universității Naționale de Arte 'George Enescu' din Iași. Publică în LiterNet, Ateneu, Vatra Veche, Rinocerul.
Matei Vișniec - date biografice
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți). Dramaturg, poet, prozator, jurnalist. Absolvent al Facultății de Filosofie din București (1980); membru fondator al Cenaclului de Luni condus de Nicolae Manolescu. Debut editorial: La noapte va ninge (Albatros, 1980).

Din septembrie 1987 stabilit la Paris, după ce a cerut azil politic. Între 1990 și 2022, jurnalist la Radio France Internationale, secția în limba română. Cetățean francez din 1993. Cavaler al Ordinului Național al Meritului al Franței (2021). Doctor Honoris Causa al UNATC 'I.L. Caragiale' București (2026).


iesele sale sunt traduse în peste 30 de limbi și au fost montate în peste 40 de țări. Prezență constantă, din 1993, la Festivalul de la Avignon. Distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1984), Premiul Academiei Române, Premiul UNITER pentru întreaga activitate, Premiul presei la Avignon, Premiul european al SACD, Premiul european de literatură 'Jean Monnet'

Piese-reper: Caii la fereastră, Angajare de clovn, Buzunarul cu pâine, Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, Hotel Europa complet, Occident Express, Recviem, Cabaretul cuvintelor.

Din 2016, Teatrul Municipal din Suceava îi poartă numele. Conduce, alături de echipa locală, Festivalul Internațional de Teatru 'Matei Vișniec' Suceava.

14:30 - ALEEA PERSONALITÃȚILOR - Claudiu Istodor
Actorul Claudiu Istodor a primit o stea pe Aleea Personalităților din Piatra Neamț, chiar în fața clădirii Teatrului Tineretului - locul unde, începând din 1984, și-a făcut cei patru ani de debut profesional.

Două dintre spectacolele acelei perioade au fost menționate la ceremonie: 'R.U.R.' de Karel Èapek, regia Alexandru Darie - debutul lui Istodor pe o scenă profesionistă, 9 mai 1985, în rolul Radius - și 'Șerifii sau nimic despre sânziene' de Constantin Munteanu, comedie cu succes de public și de critică în acea stagiune.

'A fost începutul carierei mele și a fost un început cu noroc. Am început într-o comedie care a avut un mare succes de public și de critică. Întotdeauna voi avea o amintire minunată despre drumul de la gară, sfertul de oră până aici, la teatru, încărcatul bagajului a fost minunat ce mi s-a întâmplat aici.' - Claudiu Istodor, la ceremonie de dezvelire

La ceremonie, a fost prezentă și actrița Maia Morgenstern - ea însăși parte a 'fenomenului TT'.
Claudiu Istodor - date biografice

Claudiu Istodor (n. 5 septembrie 1960, Timișoara). Absolvent al IATC 'I.L. Caragiale' București, promoția 1984 - clasa prof. Sanda Manu, generație din care fac parte și Oana Pellea, Adrian Păduraru, Carmen Tănase.

Debutul profesional: Teatrul Tineretului Piatra Neamț (1984-1988). Patru ani și roluri în spectacole semnate de Silviu Purcărete (Piațeta de Goldoni), Alexandru Darie (R.U.R. de Èapek), Alexandru Dabija (7 hohote de râs de Tudor Popescu), Nicolae Caranfil, Nicolae Scarlat. A urmat Teatrul 'Toma Caragiu' Ploiești (1988-1990) și, din 1990, Teatrul Național din București - unde, în același an, joacă Agamemnon, Pilades și Pribeagul în Trilogia Antică a lui Andrei Șerban. Actor al Naționalului între 2000 și 2006. Din 2006, actor al Teatrului Mic din București - peste zeci de roluri, printre care Charles ('Ținutul din miezul verii' de Tracy Letts), Preotul Militar ('Mutter Courage' de Brecht, regia Victor Ioan Frunză), Prohor Jeleznov ('Familia Jeleznov' după Gorki). A regizat în 2021 Emigranți de Slawomir Mro¿ek.

În film, debut în 1983 (Dreptate în lanțuri, regia Dan Pița). Filmografie întinsă, româno-străină - Captain Conan (Bertrand Tavernier, 1996), Patul lui Procust (2001), The Last Enemy (BBC, 2008), serialul Sacrificiul (Antena 1, 2019).

Echipa Teatrului Tineretului Piatra Neamț

N.B. Dacă nu doriți să primiți acest newsletter, vă rugăm să ne comunicați.