AUR readuce reunificarea în centrul dezbaterii publice: 'Podul de flori de peste Prut', conferință pentru viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului

Alianța pentru Unirea Românilor a organizat în Parlamentul României conferința internațională 'Podul de flori de peste Prut', eveniment dedicat comemorării momentelor istorice din 6 mai 1990 și 16 mai 1991, când românii de pe ambele maluri ale Prutului s-au reîntâlnit simbolic într-un gest de fraternitate și unitate națională.

În cadrul evenimentului, a fost prezent și președintele AUR, George Simion, care a vorbit despre necesitatea unui nou proiect național pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului și despre nevoia unor instrumente reale de integrare între România și Republica Moldova.

'Pentru ca națiunea română să dăinuiască, pentru ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, indiferent de etnie, să nu se mai chinuie, avem nevoie de o resetare, avem nevoie de un moment zero, avem nevoie de ceva care să redea speranța națiunii noastre. Cred că reunirea este acel moment.

Cred că trebuie să regândim categoric prioritățile pe care republica de astăzi, de la București, le are. Și cred că, așa cum am spus de nenumărate ori și am fost criticat în spațiul public, este timpul ca finanțările nerambursabile acordate într-un sac fără fund, nu spun că nu trebuie să ne implicăm în continuare acasă la noi, peste Prut. Spun doar că acest model este falimentar. Este falimentar din punct de vedere al românității, a ceea ce avem în comun.

Nu se întărește românismul peste Prut finanțând corupție prin chestiuni netransparente, prin consolidarea unei statalități moldovenești de sorginte stalinistă, mincinoase. Noi, dacă vrem să fim împreună în cadrul aceluiași stat, trebuie să aplicăm alte metode.

Ce metode? Una este propusă nu de azi, de ieri, ci de ani buni de domnul profesor Petrișor Peiu: fondul Moldova, ca fond de investiții, la care pot veni și cetățenii români, la care pot veni și companiile românești, în care să punem niște poduri serioase de piatră peste Prut. Acțiunile făcute inconstant de guvernări succesive nu sunt suficiente. Nu sunt suficiente nici să construiască vestitele poduri de piatră peste Prut. Avem nevoie de poduri economice și avem nevoie să ajungem la o foaie de parcurs pentru reunificare', a declarat președintele AUR, George Simion.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a subliniat că unionismul trebuie să rămână un proiect politic serios și coerent.

'Să nu cădem în capcanele unei banalizări a unionismului. Unionismul nu trebuie să ajungă ca monarhismul. Unionismul trebuie să fie un proiect politic în primul rând. Nu-l banalizăm, îl transformăm în instrument politic, că până la urmă va fi cel mai bun proiect politic și pentru unii, și pentru alții', a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a evidențiat necesitatea construirii unor mecanisme economice comune între România și Republica Moldova.

'Subiectul, în principiu, a fost introdus de către domnul Simion și este foarte vechi. Cred că și domnia sa îl știe de la începuturi, din 2016. Nu cred că vom mai ajunge să avem unul sau mai multe poduri de flori. Avem nevoie de niște instrumente concrete de integrare a celor două economii, a celor două piețe, astfel încât să construim un model valabil pentru reunificarea celor două state, fără a diminua sub nicio formă impactul emoțional al abordării istorice naționale, identitare a problematicii existenței nefericite a două state românești în loc de unul singur.

Trebuie să ne uităm puțin din perspectivă istorică și să vedem că nu suntem singura națiune care a fost cumva pedepsită să trăiască în mai multe state, sunt multe astfel de națiuni', a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

De asemenea, senatorul AUR Cristina Dumitrescu a vorbit despre semnificația istorică și emoțională a Podurilor de Flori.

'Podului de flori de peste Prut, într-o zi pe care nu o vom uita niciodată, o zi atât de importantă pentru idealul nostru comun, o reunire a fraților care au fost rupți unii de alții atât de nedrept, de atâtea ori.

Am avut două poduri de flori peste Prut. Am avut în 6 mai 1990, am avut în 16 mai 1991. De fiecare dată, românii de pe stânga sau dreapta Prutului s-au îmbrățișat și s-au bucurat împreună. În 6 mai 1990, în 8 puncte, s-au constituit 8 puncte de trecere ale graniței interne, până la urmă, peste Prut, în care basarabenii și moldovenii s-au îmbrățișat și au format chiar o horă, chiar în apele Prutului.

Este pentru noi un moment emoționant, mai ales că suntem cu toții, cei care astăzi vorbim în fața dumneavoastră, cu unirea sau reunirea în suflet', a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

A participat la eveniment și deputatul AUR Valeriu Munteanu, care a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă Republica Moldova și asupra necesității unei soluții concrete pentru viitorul românilor basarabeni.

'Republica Moldova este blocată acum în labirintul integrării în Uniunea Europeană, iar capătul nu se vede și nu poate să fie văzut. Or, Republica Moldova a ajuns într-un pachet cu Ucraina și știm foarte exact de ce s-a ajuns în acest sens. Nu doar din punct de vedere al unionismului inimii, dar și din punct de vedere al pragmatismului pentru Republica Moldova, pentru cetățenii Republicii Moldova, mai puțin pentru statalismul moldovenist, soluția este unirea cu România.

Altfel, depopularea Basarabiei este cea mai mare problemă pe care o avem', a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

Deputatul AUR Mihail Neamțu a vorbit despre dimensiunea simbolică și civilizațională a Podului de Flori.

'Aș spune chiar hierofanică această manifestare a florilor într-un moment de cumpănă pentru istoria românească. Demonstrează două lucruri. Grigore Vieru era genial ca poet și avea această intuiție că printr-un anumit act, cum ar fi construcția unui Pod de Flori, poți să pui România într-o matcă civilizațională despre care aș vrea să spun câteva lucruri.

Și anume ceva foarte simplu. Nu știu dacă Grigore Vieru a fost un iubitor al generației Flower Power, deși cred că da. Suntem totuși conștienți că și Eliade, și Vieru, în anii '60, erau dezolați de acest militarism care se intensifica în cadrul Războiului Rece.

Grigore Vieru a făcut parte din acea generație care a visat să pună flori pe țeava multor tunuri care, din păcate, au zguduit Praga în '68', a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

Deputatul AUR Ramona Lovin a transmis că idealul unirii reprezintă motivul implicării sale în mișcarea unionistă și în viața politică.

'Din păcate reprezint în Parlamentul României și românii basarabeni. Spun 'din păcate' nu pentru că nu îmi face plăcere să-i reprezint, că da, îmi face plăcere și chiar mă onorează, însă îmi pare rău că românii noștri basarabeni sunt considerați diaspora. Eu sunt o unionistă. Acest ideal m-a adus alături de mișcarea unionistă condusă de domnul președinte George Simion, cu mult înainte de a ne gândi să facem pasul către politică. Și iată că pașii m-au adus aici', a declarat Ramona Lovin, deputat AUR de diaspora.

AUR reafirmă că reunificarea României cu Republica Moldova reprezintă un obiectiv național legitim, care trebuie susținut prin proiecte concrete, investiții, integrare economică și politici care să apropie românii de pe ambele maluri ale Prutului. Conferința 'Podul de flori de peste Prut' reprezintă un nou pas în consolidarea dialogului și a demersurilor dedicate idealului reunificării naționale.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor