Sesiunea omagială 'Zoe Dumitrescu-Bușulenga' la Academia Română

Academia Română organizează marți, 5 mai 2026, sesiunea omagială 'Zoe Dumitrescu-Bușulenga', un eveniment comemorativ dedicat ilustrei personalități culturale care a fost academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga, critic și istoric literar, eseist și filosof al culturii, prima femeie vicepreședintă a Academiei Române (1990-1994) și președinta Secției de filologie și literatură a Academiei, pe care a condus-o aproape două decenii.

Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 11, și este prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a academicienei Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cunoscută, spre sfârșitul vieții, și sub numele de Maica Benedicta.

Sesiunea va fi deschisă de acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, și acad. Mircea Martin, președintele Secției de filologie și literatură, și va reuni specialiști din domeniile literaturii, filologiei și teologiei, care vor aduce în atenția publicului o biografie intelectuală de excepție și un model spiritual de notorietate în istoria culturală românească din secolul XX. Vor susține prelegeri: P.S Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Arhimandrit Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna, prof. univ. Mihai Zamfir, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. Laura Bădescu, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară 'George Călinescu', prof. Teodora Stanciu, jurnalist cultural, Radio Trinitas, dr. Carmen Brăgaru, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară 'George Călinescu', și conf. univ. Silviu Mihăilă, Academia de Studii Economice din București.

Evenimentul va fi moderat de prof. univ. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, și se va încheia cu proiecția filmului documentar 'Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cununa devenirii', realizat de regizoarea Cristina Chirvasie.

Născută la 20 august 1920, la București, într-o familie de intelectuali, a beneficiat de o educație care i-a orientat și pus în valoare vocația culturală și inteligența sclipitoare. Studiul dreptului și al literelor la Universitatea din București, finalizate cu două teze de doctorat ('Evoluția noțiunii de suveranitate' și 'Renașterea - Umanismul - Dialogul artelor') și-au găsit un puternic fundament în formarea sa muzicală din prima parte a vieții și în buna cunoaștere a literaturii clasice franceze și germane dobândită în familie.

Intelectual autentic, de largă respirație, Zoe Dumitrescu-Bușulenga a impus cu autoritate în literatura și cultura română înalte repere valorice, de factură universală, într-o epocă ostilă erudiției și valorii. A fost unul dintre cei mai mari eminescologi români, a cărui operă a studiat-o în profunzime și a editat-o cu maximă rigoare științifică. Între volumele dedicate poetului național se numără: 'Eminescu - cultură și creație' (1976, 2000), 'Eminescu și romantismul german' (1986, 1999), 'Eminescu. Viața - Opera - Cultura' (1989), 'Mihai Eminescu' (1991), 'Eminescu. Versuri alese' (1999). Spirit renascentist, a dedicat Antichității și Renașterii o serie de volume, recunoscând în aceste epoci valențele spirituale ale condiției umane: 'Renașterea, umanismul și dialogul artelor' (1971, 1975), 'Valori și echivalențe umanistice' (1973), 'Sofocle - contemporanul nostru și condiția umană' (1974), 'Periplu umanistic' (1980). A întocmit, de asemenea, volume de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, analize stilistice, memorialistică: 'Itinerarii prin cultură' (1982), 'Muzica și literatura' (3 vol., 1986, 1987, 1992), Scriitori români și muzica (1988, în colab.), Ștefan Luchian (1993, în colab.), Pagini engleze (2001). Portrete (2002). Postum i-au apărut volumul memorialistic 'Caietul de la Văratec. Convorbiri și cuvinte de folos' (2007) și volumul de interviuri și dialoguri 'Să nu pierdem verticala' (2013).

Profesor vreme îndelungată la Facultatea de Litere a Universității din București, unde a condus Catedra de literatură comparată (din 1975), a rămas în memoria tuturor ca un pedagog desăvârșit, iubită și respectată de generații de studenți, pe care i-a format ca intelectuali în spiritul exigenței față de adevăr și cunoaștere.

Vocația sa culturală și-a găsit un firesc spațiu de manifestare în cercetare (a fost cercetător și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară 'G. Călinescu' al Academiei Române în perioada 1973-1993, dar și în diplomația culturală: între 1991 și 1997 a condus Accademia di Romania de la Roma.

Distinsă cu nenumărate premii pentru activitatea și anvergura sa culturală europeană: 'Ordine al Merito della Repubblica Italiana' în grad de Comandor (1978) și 'Grande Ufficiale' (1996), Premiul 'Herder' (1988), Premiul 'Adelaide Ristori' (1993), Premiul internațional 'Pleiade' pentru colaborarea între popoare, înmânat la Monteatoria (Roma, 1994), Ordinul Național 'Pentru Merit' în grad de Ofițer (2003); membră în prestigioase academii internaționale: Academie Europeenne des Sciences et des Arts cu sediul la Paris (1990), Academia Europaea cu sediul la Londra (1993); membră în Comitetul executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (1973-1979), spre sfârșitul vieții Zoe Dumitrescu-Bușulenga s-a retras la mănăstirea Văratec, călugărindu-se sub numele de Maica Benedicta, și a exprimat testamentar dorința de a fi înmormântată la mănăstirea Putna.

Academia Română își face o datorie de onoare din omagierea acestei proeminente personalități a culturii române prin organizarea simpozionului științific ce îi poartă numele. Parteneri coorganizatori: Fundația 'Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Monahia Benedicta', Mănăstirea Putna, Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul de Istorie și Teorie Literară 'George Călinescu'.

Academia Română - Comunicare și imagine