'Pericolul rezistenței la antibiotice: criza nevăzută a infecțiilor rezistente'

Sala de Consiliu a Facultății de Medicină din UMF 'Carol Davila' a găzduit conferința cu tema 'Pericolul rezistenței la antibiotice: criza nevăzută a infecțiilor rezistente', un eveniment dedicat analizei uneia dintre cele mai serioase amenințări la adresa sănătății publice contemporane, organizat de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Asociația MediaUno și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.

Evenimentul a reunit manageri de spitale, medici infecționiști, reprezentanți ai mediului academic și cercetători, creând un cadru interdisciplinar pentru schimb de expertiză și identificarea unor direcții strategice comune.

Pe agenda evenimentului s-au aflat teme precum:

- Cauzele rezistenței la antibiotice în România și la nivel internațional

- Impactul rezistenței antimicrobiene asupra siguranței pacientului și a sistemului sanitar

- Rolul spitalelor și al managementului medical în prevenirea și controlul infecțiilor

- Utilizarea responsabilă a antibioticelor - politici publice și bune practici clinice

- Rolul inovației, al noilor terapii și al digitalizării în combaterea rezistenței antimicrobiene

- Necesitatea consolidării cooperării interinstituționale pentru reducerea riscurilor viitoare

Rectorul UMFCD, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a anunțat, în mesajul prezentat în deschiderea conferinței, o măsură cu impact direct asupra formării viitorilor medici: introducerea unui modul obligatoriu dedicat rezistenței la antibiotice în pregătirea medicilor rezidenți.

'Lucrăm la curriculele pentru specialități și am introdus deja, cel puțin la urologie, două săptămâni dedicate acestui subiect. Vom analiza extinderea la toate specialitățile', a declarat rectorul UMFCD, subliniind rolul decisiv al educației medicale în combaterea fenomenului.

Inițiativa a fost susținută și de implicarea unor specialiști precum Prof. Dr. Gabriel Popescu, care a pledat pentru includerea sistematică a acestei teme în formarea profesională.
'Nu este o criză nevăzută, ci una globală'

Potrivit acestuia, fenomenul are consecințe directe asupra pacienților: crește mortalitatea, prelungește spitalizarea și reduce șansele unui tratament eficient administrat la timp.

La conferință au participat ca Speakeri:

Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților

Dr. Sorin Gabriel Ungureanu, director general adjunct -Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate

Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu, manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale 'Dr. Victor Babeș'

Dr. Adrian Gabriel Marinescu, manager Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș

Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță, Comandant Spitalul Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu'

Prof. Univ. Dr. Diana-Loreta Păun, șefa Secției Clinice de Endocrinologie Spitalul Universitar de Urgență București, Prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare al Facultății de Medicină

Prof. Univ. Dr. Gabriel Adrian Popescu, UMF Carol Davila, medic primar boli infecțioase Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș

Col. Dr. Corina-Olimpia Grosu, președinta Societății de Medicină Aeronautică din România, locțiitor director medical INMAS

Conf. Univ. Dr. Laura Răducu, medic primar chirurgie plastică, șef clinică chirurgie plastică Spitalul Clinic de Urgenta 'Prof Dr Agrippa Ionescu', șef disciplină Chirurgie plastică, Universitatea de Medicina si Farmacie 'Carol Davila'

Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, șefa Clinicii de Pneumologie I din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie 'Marius Nasta'

Conf. Univ. Dr. Denisa Marina Protopopescu, medic primar Obstetrică și ginecologie, specialist în infertilitate, sănătate sexuală, Master în managementul serviciilor medicale, Director general al Centrului Medical Internațional București

Conf. Univ. Dr. Alexandru Scafa- Udriște, Secția de Cardiologie a Spitalului Clinic de Urgență București- Floreasca

Psih. Dr. Adriana Cotel, Șef Lucrări - Etică și Integritate Academică, UMF 'Carol Davila'

Dr. Elena Ovreiu, lector univ. POLITEHNICA București, CEO și fondator HaelthTech Forum

Dr. Marius Scîntei, Medic specialist boli infecțioase, Spitalul 'Prof. Dr. Eduard Apetrei' Buhuși

Constantin Poiană, manager Spitalul 'Prof. Dr. Eduard Apetrei' Buhuși

Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, fostul ministru al sănătății, a atras atenția asupra rezistenței la antibiotice, care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, în condițiile în care bacteriile devin tot mai rezistente, iar dezvoltarea de noi antibiotice este dificilă și costisitoare, oferind soluții mai ales pe termen scurt.

Alexandru Rafila a explicat că problema principală este creșterea rezistenței bacteriene: 'Bacteriile au devenit tot mai rezistente la antibiotice, iar dezvoltarea de noi antibiotice este extrem de dificilă și costisitoare, oferind soluții mai ales pe termen scurt'.

El a mai precizat că această situație este agravată de scăderea acoperirii vaccinale în mai multe țări, inclusiv în România: 'Acoperirea vaccinală a scăzut în multe țări, în România probabil că mai mult decât în orice altă țară din Europa'.

Prof. univ. dr. Rafila a făcut referire și la măsurile legislative privind limitarea utilizării antibioticelor fără rețetă, arătând că efectele au fost reduse: 'Deși modificările legislative au încercat să limiteze eliberarea antibioticelor fără rețetă, impactul acestora a fost modest'.

El a adăugat că 'prescrierile în ambulatoriu au scăzut cu până la 10%, însă consumul general rămâne ridicat'.

În plus, a atras atenția că utilizarea antibioticelor cu risc crescut nu a scăzut semnificativ: 'Utilizarea unor antibiotice cu risc crescut - inclusiv cele care favorizează infecțiile cu Clostridioides difficile - nu a scăzut semnificativ', ceea ce indică faptul că 'problema nu ține doar de reglementare, ci și de comportamentul de consum și de practica medicală'.
În acest context, România continuă să se afle constant printre statele europene cu cel mai ridicat consum de antibiotice: 'România reușește, de mulți ani - de peste un deceniu - să se mențină între locurile 2 și 4 la nivel european în ceea ce privește consumul de antibiotice și, implicit, rezistența la principalele specii bacteriene monitorizate de Centrul European de Control al Bolilor', a conchis prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

'Viitorul nostru este în pericol sau altfel spus antibioticele pot fi ele însele un pericol dacă nu le utilizăm cu cap', a declarat în cadrul întâlnirii Dr. Sorin Gabriel Ungureanu, director general adjunct -Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

Dr. Ungureanu a subliniat că infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de afectare a siguranței pacientului, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Datele prezentate indică:

- 1 din 4 pacienți suferă un eveniment advers în sistemul de sănătate

- aproximativ 30% dintre aceste cazuri sunt cauzate de infecții asociate asistenței medicale

Acestea se află printre principalele cauze ale complicațiilor, alături de alte incidente precum căderile.

Oficialul a evidențiat și evoluția României în ceea ce privește raportarea infecțiilor nosocomiale.

'Am fost pe primul loc în Europa [] cu cele mai puține infecții, dar nu pentru că nu existau, ci pentru că nu erau identificate și raportate', a explicat acesta.

În prezent, creșterea nivelului de raportare indică o îmbunătățire a transparenței și a capacității de diagnostic.

În concluzie, reprezentantul ANMCS avertizează că utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor poate transforma un progres major al medicinei într-un risc real pentru sănătatea publică.

Prof. Univ. Dr. Diana-Loreta Păun, șefa Secției Clinice de Endocrinologie Spitalul Universitar de Urgență București, a subliniat în intervenția sa că antibioticele au reprezentat una dintre cele mai importante descoperiri ale medicinei moderne, transformând infecții severe, altădată mortale, în boli tratabile. Cu toate acestea, eficiența lor este amenințată în prezent de utilizarea excesivă sau incorectă.

'Dacă nu acționăm responsabil, riscăm să intrăm într-o eră post-antibiotică în care intervențiile chirurgicale obișnuite, tratamentele oncologice sau chiar infecțiile banale pot să devină din nou extrem de periculoase', a avertizat aceasta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale rezistenței antimicrobiene este apariția superbacteriilor, microorganisme care nu mai răspund la tratamentele antibiotice uzuale. Acestea provoacă infecții severe, cu evoluție complicată și spitalizări prelungite.

În mediul spitalicesc, riscul este cu atât mai mare cu cât pacienții internați sunt, de multe ori, vulnerabili - nou-născuți, vârstnici sau persoane imunodeprimate. În acest context, infecțiile asociate actului medical devin dificil de controlat atunci când sunt cauzate de bacterii multirezistente.

'În spatele acestor denumiri științifice sunt pacienți reali, sunt familii și echipe medicale care trebuie să facă față unor decizii terapeutice rapide', a subliniat prof. Păun.
Prof. Păun a insistat asupra utilizării raționale a antibioticelor, subliniind că acestea trebuie prescrise doar atunci când există o indicație medicală clară, în doze corecte și pe o durată optimă, preferabil ghidate de rezultatele microbiologice.

De asemenea, prevenția rămâne esențială. Igiena mâinilor, dezinfecția corectă, sterilizarea, izolarea cazurilor și respectarea protocoalelor sunt elemente-cheie în limitarea răspândirii infecțiilor.

'Cea mai '˜cuminte' infecție este cea care nu apare', a punctat aceasta.

Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu, manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale 'Dr. Victor Babeș', a avertizat că rezistența bacteriană la antibiotice și riscul extinderii infecțiilor în comunitate reprezintă o problemă în creștere în România și la nivel european. Ea a explicat că infecțiile cu bacili gram negativ, în special Klebsiella pneumoniae, reprezintă o problemă reală în spitale.

'Și este vorba despre Klebsiella pneumonie cred că ați mai auzit de acest germen, este o problemă peste tot nu numai la noi dar, dacă vă uitați în statisticile europene vedem că aceste enterobacterii sunt rezistente la carbapeneme reprezintă o problemă din 2019 până în 2023 peste tot', a spus Prof. dr. Simin Florescu.

Ea a arătat că România înregistrează o creștere semnificativă a cazurilor, comparativ cu alte state europene.

'În România este 81,2 la 100.000 de oameni din populație, deci este un consum foarte mare', a precizat medicul.

Prof. dr. Simin Florescu a atras atenția și asupra apariției unei tulpini hipervirulente de Klebsiella pneumoniae, raportată inițial în Asia, dar identificată recent și în Europa.
'În afară de klebsiella noastră obișnuită, de ceva timp în Europa a început să fie izolată o tulpină de Klebsiella pneumonie hipervirulentă, care inițial a apărut și a fost descrisă pe continentul asiatic, dar iată că a apărut și în anul 2023', a declarat aceasta.

Medicul a explicat că această tulpină poate provoca infecții severe inclusiv la pacienți fără boli grave asociate.

'Este o tulpină extrem de rea care poate să determine niște infecții severe, dar atenție la pacienții imunocompetenți, pacienți care vin din comunitate sau cu imunosupresie ușoară, mă refer aici la diabetici sau oameni care n-au ceva foarte grav și foarte important, nu este asociată infecțiilor din spitale sau sistemului medical anterior', a spus Prof. dr. Simin Florescu.

Ea a prezentat și date din experiența proprie de laborator, privind evoluția rezistenței bacteriene.

'Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în laboratorul nostru ca și izolare de Klebsiella în total din 2009 și până acum, în ceea ce privește izolarea de tulpini de Klebsiella pneumoniae despre care se vorbea puțin mai devreme, primele tulpini le-am avut cam din 2009, începând izolate la noi și de atunci și până anul trecut puteți să vedeți o creștere a tulpinilor de Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapeneme', a precizat aceasta.

Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță, Comandantul Spitalului Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu', a declarat în cadrul conferinței: '1 din 6 infecții la nivel global este produsă de bacterii rezistente la antibiotice, conform raportului publicat în 2025 de Organizația Mondială a Sănătății. România este printre țările cu cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană. Avem o rată scăzută de vaccinare pentru multe boli care pot fi prevenite, atât virale, cât și bacteriene'.

Medicul a subliniat că soluțiile există, însă eficiența lor depinde de aplicarea constantă și responsabilă în sistemul medical și în rândul populației.

Prof. univ. dr. Gheorghiță a menționat că este nevoie de informare mai bună privind utilizarea antibioticelor, de diagnostic corect și rapid, de măsuri stricte de prevenire a infecțiilor în spitale, precum igiena mâinilor și controlul transmiterii bacteriilor rezistente, precum și de folosirea antibioticelor doar atunci când sunt strict necesare. De asemenea, acesta a subliniat importanța creșterii acoperirii vaccinale pentru reducerea numărului de îmbolnăviri.

'Dar aceste soluții nu sunt nici miraculoase, nici noi. Adevărata provocare este să reușim să le aplicăm constant și să le respectăm pe termen lung. Este o problemă care ne privește pe toți, iar fiecare decizie responsabilă contează', a transmis prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Dr. Adrian Gabriel Marinescu, manager Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, a atras atenția asupra unei realități incomode din sistem: un diagnostic corect vine la pachet cu responsabilități și costuri greu de susținut.

'Dacă ai un laborator foarte bun și ai și un diagnostic corect, trebuie să și tratezi ulterior și ai aici o problemă', a explicat acesta, sugerând că uneori tentația este de a evita complexitatea unor astfel de cazuri.

În spitalele mari, în special în centrele de referință, numărul cazurilor complicate este în creștere, iar opțiunile terapeutice devin din ce în ce mai limitate.

'Se întâmplă zilnic să fie situații când ai o singură opțiune terapeutică, sau maximum două', a declarat Marinescu.

În aceste condiții, utilizarea antibioticelor nu mai este una de rezervă, ci una de supraviețuire pentru pacient.

Managerul Institutului 'Matei Balș' a subliniat și impactul financiar major al acestor terapii.

'Soluția terapeutică poate însemna un cost pe zi de 4500-4600 de lei', a explicat acesta, adăugând că tratamentele pot dura săptămâni întregi.

Problema apare în momentul în care finanțarea spitalelor nu reflectă aceste costuri reale, ceea ce pune presiune pe deciziile medicale și administrative.

Un alt aspect critic semnalat este percepția că anumite antibiotice ar fi disponibile doar în marile centre.

'Aparținătorilor li se spune că sunt antibiotice care există doar la București', a spus medicul, subliniind că, în realitate, distribuția ar trebui să fie uniformă la nivel național.
Această situație duce la transferuri evitabile și la supraaglomerarea centrelor mari.

Deși accesul la antibiotice a fost restricționat în ultimii ani, consumul rămâne o problemă.

'Românii sunt învățați să ia antibiotice precum bomboanele', a declarat Marinescu, ridicând întrebarea cum reușesc pacienții să obțină în continuare aceste medicamente.
Medicul a subliniat că, în ciuda unor scăderi, nu este clar dacă nivelul consumului a ajuns la standarde europene.

Dr. Marinescu a pus în discuție evoluția fenomenului în anii următori, atrăgând atenția asupra ritmului accelerat al rezistenței antimicrobiene.

'Dacă ar fi să mă uit pe un grafic, mi-aș pune întrebarea cum vom sta în 2035', a spus acesta.

Creșterea numărului de infecții și lipsa unor noi antibiotice suficiente ridică semne de întrebare privind capacitatea sistemului de a răspunde eficient.

În final, managerul Institutului 'Matei Balș' a subliniat importanța educației și a colaborării între specialiști, autorități și populație.

Acesta a arătat că astfel de conferințe pot avea un impact real doar dacă mesajul ajunge la publicul larg.

'Să ajungem ca oamenii să știe că atunci când vine gripa nu mai iau antibiotic', a explicat medicul.

Totodată, a evidențiat rolul acestor inițiative în aducerea la aceeași masă a medicilor, decidenților și celor care pot influența politicile publice.

'Direcția e bună', a concluzionat acesta, exprimându-și optimismul moderat cu privire la evoluția situației.

Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler a subliniat rolul rezidenței instituționale și al universității în formarea viitorilor profesioniști din sistemul sanitar.

'Aș vrea să punctez în acest moment rolul pe care îl are rezidența instituțională, pentru că suntem în Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și nu întâmplător, pentru că de aici pleacă cei care formează și vor forma sistemul de sănătate și față de ei avem o responsabilitate uriașă, pentru că fără ca noi să îi formăm bine pe acești tineri, nu putem să avem pretenția ca acest control al infecțiilor să fie bine realizat, așa că nu degeaba domnul rector a acceptat ca această discuție să fie astăzi aici în această sală', a precizat medicul.
Medicul a insistat și asupra rolului farmacistului clinician, alături de medicul infecționist și medicul curant, în managementul pacientului.

Ea a explicat că pacienții nu sunt tratați doar pentru infecție, ci vin frecvent cu imunosupresie severă, ceea ce complică diagnosticul și recoltarea probelor.

'Atunci când vorbim de profesia medicală, de cei care contribuie, Universitatea de Medicină mai are o specialitate care este mai puțin prezentă la această discuție și care, din experiența pe care eu o am, a adus plus valoare: farmacistul clinician, farmacistul care, alături de medicul de boli infecțioase, de medicul care prescrie și vede pacientul, aduce plus valoare, pentru că un pacient nu îl tratăm doar cu antibiotice, un pacient nu are doar infecție, un pacient vine de regulă cu o imunosupresie și vine cu imunosupresie care de foarte multe ori nu permite nici măcar recoltarea probelor pentru a le trimite la laborator, pentru că este mult prea fragil', a spus conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Evenimentul este organizat cu sprijinul: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Statul Major al Forțelor Terestre Române, Jandarmeria Română, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Emblematic România, Colegiul Medicilor din România, Camera de Comerț și Industrie România Israel, Asociația Producătorilor de Energie Electrică HENRO, IATA, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale 'Dr. Victor Babeș', Spitalul 'Prof Dr Aduard Apetrei' Buhuși, Societatea Română de Sindrom Lynch, Centrul Medical Internațional București.

Parteneri academici: Academia de Poliție 'Alexandru Ioan Cuza', Academia de Studii Economice din București, POLITEHNICA București, Universitatea Româno-Americană, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Partener: Stada România.

Parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Business Voice, Calea Europeana, Capital, Evenimentul Zilei, Iubim Brașovul, Kidsnews.ro, Radio România prin canalele Radio Romania Actualitati, Radio Bucuresti FM și Agenția Rador, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea.Tv, Tele7Abc.