Inițiativă legislativă pentru protejarea elevilor victime ale bullyingului, înainte ca frica să le ia locul în clasă

Am depus la Camera Deputaților inițiativa legislativă privind completarea Legii nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar și a Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, un proiect prin care propun reguli mai clare, termene concrete și măsuri reale de protecție pentru elevii care devin victime ale violenței psihologice și ale bullyingului în școli.

Această inițiativă a pornit de la copiii cărora le este teamă să mai intre în clasă, de la părinții care cer ajutor și primesc răspunsuri întârziate și de la situațiile în care școala nu intervine suficient de repede pentru a opri umilirea, izolarea sau agresarea psihologică. În multe cazuri, copilul victimă este cel care ajunge să suporte consecințele, este mutat, izolat sau împins să accepte medieri și discuții cu agresorul, chiar și atunci când siguranța lui emoțională este deja afectată. Consider că legea trebuie să spună foarte clar că prioritatea este protecția copilului victimă, nu grija de a ascunde problema sub preș.

Prin proiectul depus, propun ca, în cazurile de bullying confirmate potrivit procedurilor legale, unitatea de învățământ să fie obligată să dispună măsuri de protecție în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, astfel încât intervenția să nu mai depindă de interpretări, amânări sau decizii luate prea târziu. Măsurile pot include separarea fizică a victimei de agresor, modificarea clasei, a programului sau a participării agresorului la anumite activități, supravegherea sporită a spațiilor cu risc și orice alte intervenții necesare pentru ca elevul victimă să poată continua școala în siguranță.

Un punct important al inițiativei este că protecția elevului victimă nu va mai putea fi condiționată de participarea la mediere sau dialog cu elevul agresor. Dialogul poate fi util în anumite situații, dar nu poate deveni o obligație pusă pe umerii copilului rănit și nu poate întârzia măsurile de protecție. Atunci când un copil este umilit, marginalizat, amenințat sau agresat psihologic, prima grijă trebuie să fie siguranța lui, nu bifarea unei proceduri.

De asemenea, proiectul prevede că victima nu poate fi mutată, transferată sau relocată ca soluție administrativă standard. Nu copilul agresat trebuie scos din clasă sau împins să plece doar pentru ca școala să poată spune că a rezolvat situația. O asemenea măsură poate fi luată doar dacă este cerută în mod expres de părinte, de reprezentantul legal sau, în cazul elevului major, chiar de acesta.

În cazurile grave sau repetate, unitatea de învățământ va trebui să ia măsuri cu prioritate față de elevul agresor, iar dacă acestea nu sunt suficiente pentru protejarea victimei, directorul va sesiza direcția județeană de învățământ preuniversitar sau Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, pentru analizarea condițiilor legale privind transferul elevului agresor la o altă unitate de învățământ.
Inițiativa introduce și obligația comunicării în scris, în termen de 24 de ore, către părinte, reprezentant legal sau elevul major, a măsurilor dispuse, a duratei acestora și a modului în care pot fi contestate. De asemenea, contestația va putea fi formulată în termen de 5 zile lucrătoare, iar autoritatea competentă va trebui să o soluționeze în termen de 10 zile lucrătoare.

Am inclus în proiect și situațiile tot mai frecvente de bullying realizat prin platforme digitale, rețele sociale sau alte mijloace de comunicare electronică. Dacă victima și agresorul sunt elevi ai aceleiași unități de învățământ, școala nu va mai putea invoca faptul că nu intervine doar pentru că fapta s-a petrecut online, în afara orelor sau în afara clădirii școlii. Efectele se resimt tot în clasă, asupra copilului și asupra dreptului său la educație și la siguranță.

Un alt element important este posibilitatea ca elevul victimă să poată urma temporar activitățile didactice în sistem online sau hibrid, la cererea părintelui, a reprezentantului legal sau a elevului major, atunci când protecția sa nu poate fi asigurată suficient prin celelalte măsuri. Această soluție nu reprezintă o fugă din școală și nu trebuie folosită pentru a ascunde problema, ci ca măsură temporară de protecție, fără pierderea calității de elev și fără afectarea drepturilor sale.

Proiectul prevede și sancțiuni pentru directorii care nu respectă obligațiile legale de protecție, inclusiv pentru nedispunerea măsurilor în termenul legal, pentru condiționarea protecției victimei de mediere sau dialog și pentru mutarea ori transferarea victimei fără solicitarea expresă a acesteia sau a familiei. Legea trebuie să aibă și consecințe, altfel rămâne doar o declarație frumoasă pe hârtie. Prin completarea Legii nr. 272/2004, propunem ca prevenirea și combaterea bullyingului să fie legate clar de protecția imediată și efectivă a copilului victimă, iar medierea sau dialogul să nu poată înlocui măsurile de protecție atunci când siguranța fizică sau psihică a copilului este afectată.

Această inițiativă nu creează instituții noi și nu introduce poveri administrative inutile, ci folosește mecanismele deja existente și le obligă să funcționeze mai clar, mai rapid și mai responsabil. Copiii nu au nevoie de răspunsuri întârziate, de hârtii plimbate între instituții sau de explicații reci. Au nevoie ca adulții să intervină la timp.

Am depus această propunere legislativă pentru că dreptul la educație nu înseamnă doar prezența într-o bancă, ci și dreptul copilului de a merge la școală fără frică, fără umilință și fără presiunea de a suporta singur ceea ce instituțiile ar trebui să oprească. Bullyingul nu este o simplă ceartă între copii, iar legea trebuie să trateze această problemă cu seriozitatea pe care o merită.

Un copil nu trebuie să fie curajos ca să meargă la școală, pentru că școala trebuie să fie locul în care este protejat, nu locul de care ajunge să se teamă.

Deputat de Vaslui
Raisa Enachi