Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a participat joi, 23 aprilie 2026, la ședința Comitetului de Organizare UNESCO Sighișoara, desfășurată la Primăria Municipiului Sighișoara, într-un cadru de lucru orientat către evaluare concretă, decizii aplicate și coordonare instituțională.

În anul în care România marchează 70 de ani de apartenență la UNESCO, această întâlnire reconfirmă o realitate esențială: patrimoniul nu este doar o moștenire simbolică, ci o responsabilitate continuă, care presupune guvernanță coerentă, intervenții profesioniste și finanțare predictibilă.

Agenda reuniunii a vizat teme esențiale pentru managementul sitului: proiecte de punere în siguranță și restaurare, analiza Raportului COU Sighișoara pentru anul 2025, reglementarea activităților comerciale și a imaginii urbane, precum și direcții de cercetare și conservare a patrimoniului construit. Programul a inclus și o vizită de teren în Cetatea Medievală Sighișoara, pentru evaluarea directă a stării de conservare.

În urma discuțiilor și a dezbaterilor, s-a conturat o imagine de ansamblu caracterizată de progrese reale, dar și de vulnerabilități persistente, care necesită intervenții ferme. Pe de o parte, evoluțiile pozitive confirmă o capacitate reală de intervenție și cooperare instituțională: continuarea lucrărilor de restaurare a zidurilor cetății (tronsoanele 12, 16 și 22, finanțate prin PNRR, cu termen estimat iunie 2026); pregătirea unor noi șantiere (tronsoanele 8, 10, 11 și 13) prin Programul Național 'Timbrul Monumentelor Istorice'; buna implicare a Institutului Național al Patrimoniului, a autorităților locale și a partenerilor specializați; dezvoltarea unor inițiative de tip Heritage Hub; consolidarea dialogului cu comunitatea locală și rezultate relevante în cercetarea patrimoniului, inclusiv recunoașteri în plan internațional.

Intervențiile recente includ proiecte aflate în diferite stadii de implementare: Fosta Școală de Fete de pe strada Ilarie Chendi, aflată în proces de punere în siguranță, și Casa Șerb, în curs de restaurare prin Fundația Mihai Eminescu Trust, cu finalizare estimată în 2027. De asemenea, punerea în siguranță a Turnului Cositorarilor (2025), realizată cu finanțare din Timbrul Monumentelor Istorice, a condus la descoperiri de valoare științifică privind structuri din secolul al XV-lea, valorificate ulterior în circuit academic. Ca element pozitiv, se remarcă coerența intervențiilor de restaurare în sit, coordonate de Institutul Național al Patrimoniului, în colaborare cu Primăria Municipiului Sighișoara și Biserica Evanghelică, cu implicarea unor entități private, în special Fundația Mihai Eminescu Trust, organizație recunoscută internațional pentru contribuția sa în domeniu. Aceste demersuri beneficiază de sprijinul constant al Consiliului Județean Mureș.

Pe de altă parte, persistă disfuncționalități structurale, cu impact direct asupra integrității sitului: întârzierea actualizării Planului Urbanistic General; intervenții neconforme în zona protejată; degradarea unor monumente care necesită intervenții urgente; presiuni asupra zonelor de protecție; dezvoltare urbană insuficient controlată; trafic excesiv în cetate; precum și deficit de capacitate administrativă în domenii-cheie. Sunt semnalate, totodată, probleme recurente privind intervenții asupra vegetației fără avize de specialitate, absența Registrului Verde, depășirea nivelului admis de zgomot, mobilier urban neunitar, semnalistică UNESCO insuficientă și utilizarea unor soluții estetice neconforme, cu impact asupra imaginii și autenticității sitului. Întârzierea intervențiilor și menținerea acestor disfuncționalități pot genera pierderi ireversibile asupra autenticității și integrității sitului, cu impact direct asupra statutului și valorii sale patrimoniale.

În urma discuțiilor, Comisia a reținut următoarele concluzii: există progrese reale, dar acestea riscă să fie diminuate în absența unor decizii administrative ferme și a unei abordări integrate. În primul rând, finalizarea și operaționalizarea noului Plan Urbanistic General devine o prioritate strategică, esențială pentru protecția extinsă a sitului și a zonelor sale de influență. În al doilea rând, este necesară consolidarea capacității administrative locale, inclusiv prin ocuparea funcțiilor-cheie și întărirea mecanismelor de control și avizare în domeniul patrimoniului. În al treilea rând, protejarea sitului impune o regândire a modului de utilizare a spațiului urban, inclusiv prin limitarea traficului, respectarea normelor de conservare și creșterea calității intervențiilor asupra fondului construit. Nu în ultimul rând, restaurarea patrimoniului trebuie tratată ca investiție strategică, nu ca intervenție punctuală. Este esențială valorificarea integrată a surselor de finanțare disponibile - fonduri europene prin PNRR, Programul Național 'Timbrul Monumentelor Istorice', alocări bugetare și alte mecanisme complementare - pentru a asigura intervenții coerente și sustenabile.

'Considerăm că respectarea standardelor și recomandărilor UNESCO trebuie să rămână cadrul de referință pentru toate intervențiile asupra sitului și pentru deciziile de dezvoltare urbană. Comisia va urmări, în perioada următoare, implementarea măsurilor discutate și va solicita autorităților competente accelerarea demersurilor privind actualizarea PUG și intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în risc și va continua să susțină, în dialog cu autoritățile competente, măsuri legislative și administrative concrete pentru protejarea și valorificarea patrimoniului, cu obiectivul clar de a asigura protejarea, restaurarea și promovarea Cetății Medievale Sighișoara la adevărata sa valoare. Am apreciat implicarea comunității locale în acest proces. Rolul comunității locale este esențial, alături de autoritățile publice și instituțiile de specialitate, fiind necesară o implicare activă, coordonată și constantă, bazată pe responsabilitate comună, respectarea reglementărilor și asumarea valorii patrimoniului ca resursă identitară și de dezvoltare durabilă', a declarat doamna Dumitrița Gliga, președintele Comisiei.

'Protejarea sitului UNESCO nu este doar o obligație administrativă, ci un test de responsabilitate față de identitatea noastră culturală, de capacitatea instituțiilor și a comunității de a păstra autenticitatea și valoarea acestuia și de a duce mai departe, cu discernământ și respect, un patrimoniu care ne reprezintă și ne obligă', a precizat doamna Dumitrița Gliga.

La întrunire au participat:

Dumitrița Gliga - deputat, președinte al Comisiei

Mircea Chelaru - senator, vicepreședinte

Daniel Gheorghe - deputat, vicepreședinte

Tudor Ionescu - deputat, membru al Comisiei

Csep Andreea - deputat, membru al Comisiei

Paul Cotîrleț - deputat, membru al Comisiei

Ruxandra Balaci - coordonator, Comitetul de Organizare UNESCO Sighișoara

Ioan Sârbu - primar, Municipiul Sighișoara

Erno Gall - consilier local

Andrei-Robert Călugăr - consilier local

Mădălina Sonea - Ministerul Culturii / Direcția Patrimoniu Cultural

Lucia Leca - Institutul Național al Patrimoniului

Adina Popescu - arhitect-șef, Consiliul Județean Mureș

Klara Pădurean - Direcția Județeană pentru Cultură Mureș

Michaela Turk - director, Fundația Mihai Eminescu Trust

Hans Bruno Frohlich - prim-preot, Biserica Evanghelică

Bogdan Burghelea - administrator public, Primăria Municipiului Sighișoara

Gabriela Purcariu - inspector, UAT Sighișoara

Bogdan Bindea - IPJ Mureș

Simo Noemi - arhitect

Klaus Birthler - Universitatea Sapientia, colaborator

Romeo Gheorghiță - Universitatea Națională de Arte București (UNArte), ARA

Nicoleta Peter - reprezentant al comunității locale

Ovidiu Dumitru Mălancrăvean - reprezentant al comunității locale

Președinte
Deputat Dumitrița Gliga